10 Studii Esențiale Pentru Fiecare Părinte

Articolul Original AICI

Unul dintre multele motive pentru care a fi părinte este o „meserie” aproape imposibilă este acela că toată lumea îţi dă sfaturi, iar cele mai multe dintre ele sunt atât de proaste încât fac mai mult rău decât bine. Într-un fel, putem spune că este un adevărat miracol că am reușit să avansăm atât de departe.
 De aceea ne-am gândit că ar fi o idee bună și folositoare să vedem ce spun cei care chiar se ocupă îndeaproape de subiect și am ajuns astfel să facem o mică colecție de 10 studii psihologice despre care fiecare părinte ar trebui să ştie.

1. Părinţii Sunt Mai Fericiţi Decât Cei Care Nu au Copii

În ultimii ani, unele studii au sugerat faptul că plăcerile și bucuria de a avea copii eclipsează neplăcerile.
 “Ha!” şi-au spus părinţii pentru ei, “Ştiam eu!”
 Dar să nu ne grăbim: noi cercetări au descoperit faptul că, în medie, părinţii se simt mai bine decât non-părinţii în viața de zi cu zi şi obţin mai multă plăcere din faptul că ţin la copii lor, decât din alte activităţi. (Nelson et al.,. 2013)
 Taţii, în special, beneficiază din plin de emoţii pozitive şi de fericire de la copii lor.

2. Merită Să-ţi pui Copilul pe Primul Loc

Subliniind plăcerile la a avea copii, cercetările au descoperit că atitudinea centrată pe copil este una benefică.
 Un studiu făcut de Ashton-James et al. (2013) a descoperit că părinţii cei mai centraţi pe copii erau de asemenea mai fericiţi şi obţineau o mai mare însemnătate în viaţa lor din a avea copii. Asta nu înseamnă să îl sufoci cu prezența sau atenția ta!

A realiza activităţi ce implică să ai grijă de copil a fost asociat cu o mai mare însemnătate şi mai puţine sentimente negative.
 “Aceste descoperiri sugerează că, cu cât oamenii oferă mai multă grijă şi atenţie celorlalţi, cu atât mai multă fericire şi însemnătate vor simţi. Din această perspectivă, cu cât sunt mai investiţi părinţii în bunăstarea copiilor lor -asta înseamnă, cu cât sunt mai centraţi părinţii pe copii- cu atât mai multă fericire şi însemnătate vor obţine din a fi părinte.”(Ashton-James et al., 2013)
 Aşadar, ceea ce e bine pentru copilul tău este bine şi pentru tine.

3. Elicopterul Parental Generează Probleme

Ca şi cu multe alte lucruri în viaţă, este o linie fină între a avea grijă şi a sufoca; în special când copii au crescut deja.
 Schiffrin et al. (2013) a chestionat 297 de studenţi în legătură cu comportamentul părinţilor lor şi ce simţeau ei în privinţa acestuia.
 Studiul a descoperit legături între ‘elicopterul parental’ şi niveluri înalte de depresie în rândul studenţilor, precum şi niveluri scăzute de autonomie, corelare şi competenţă.
 Ce este un „părinte elicopter”. Un părinte care stă „geană” pe copil, nu îl lasă să facă nimic singur, la cel mai mic scâncet se agită și intervine și nu îi dă timp copilului să se descurce singur. Te recunoști? Dacă da, controlează-te omule!

“Părinţii ar trebui să nu uite cât de adecvată nivelului de dezvoltare este implicarea lor şi să înveţe să-şi modifice modul de a fi părinte atunci când copii lor simt că aspiră prea aproape.” (Schiffrin et al., 2013)

4.Evită Disciplina Strictă

În jur de 90% din părinţii recunosc cel puţin o situaţie în care au folosit disciplinarea verbală abruptă sau chiar dură cu copii lor, cum ar fi să le spună în toate felurile sau să-i înjure.

Mai degrabă decât să ajute adolescenţii să rămână pe linia de plutire, mare atenţie căci acest lucru ar putea chiar să exacerbeze problema.

Un studiu făcut pe 967 de familii a descoperit că disciplina verbală dură de la vârsta de 13 ani a prezis un comportament mai dificil în anul următor. (Wang et al., 2013)

O legătură puternică cu copii nu i-a ajutat pe părinţi. Ming-Te Wang, autorul principal al studiului, a explicat:
 “Noţiunea că disciplina dură nu are consecinţe, odată ce există o conexiune părinte-copil puternică — că adolescentul va înţelege că ‘ei fac asta pentru că mă iubesc’ — este eronată pentru că bunătatea părinţilor nu a uşurat efectele disciplinei verbale. Într-adevăr, disciplina verbală strictă pare a fi o mare problemă în orice situaţie”.

5. Ore de Culcare Regulate

Orele de culcare regulate chiar contează pentru dezvoltarea creierului copiilor.
 Cercetătorii au urmărit 11.000 de copii de când aveau 3 ani până la 7 ani pentru a măsura efectele orelor de somn asupra funcţiilor cognitive (Kelly et al., 2013)

Cercetătorii au descoperit că:
 “…orele neregulate de somn la vârsta de 3 ani au fost asociate cu calificative mai scăzute la citit, matematică şi conştientizarea spaţială atât la băieţi, cât şi la fete, sugerând că în jurul vârstei de 3 ani ar putea fi o perioadă sensibilă pentru dezvoltarea cognitivă”.

Orele regulate de somn sunt importante atât pentru băieţi, cât şi pentru fete şi cu cât sunt implementate mai devreme , cu atât mai bun va fi randamentul cognitiv.

6. Faceți Treburile Casnice Împreună

Să creşti copii fericiţi este uşor dacă relaţia dinte mama şi tata nu este prea instabilă. Un măr al discordiei frecvent dintre părinţi sunt treburile casnice.
 Un pont pentru a obţine satisfacţia maritală în ceea ce priveşte treburile casnice este să le faceţi împreună.

Atunci când părinţii fac treburile casnice în acelaşi timp -indiferent cine face ce- ambele persoane sunt mai satifăcuţi de diviziunea muncii (Galovan et al., 2013)

7. Limitează Uitatul la TV al Copilului

Academia Americană de Pediatrie recomandă copiilor să nu se uite la TV mai mult de două ore pe zi după vârsta de 2 ani, şi deloc înainte de acea vârstă.

Iată de ce: un nou studiu care a urmărit aproape 2.000 de copii canadieni de la naştere şi au descoperit că o oră în plus de vizionare la TV la vârsta de 2 ani jumate au previzionat performanţe mai scăzute mai târziu când au ajuns la grădiniţă. (Pagani et al., 2013)

Cu cât s-a depășit mai mult această recomandare de la 2 ani jumate, cu atât mai proste le-au fost vocabularul, la matematică şi funcţiile motorii la vârsta de 5 ani.
 Mai multe despre acest studiu AICI

8. Mişcare Fizică Îmbunătăţeşte Performanţa Copiilor la Școală

Copii sunt din ce în ce mai sedentari iar exerciţiul fizic este o modalitate minunată de a-ţi îmbunătăţi puterea creierului şi are multe alte beneficii.

Un nou studiu făcut de copii de 11 ani a descoperit că execiţiul moderat până la cel energic a fost asociat cu o performanţă academică crescută la Literatură, Matematică şi Ştiinţe (Booth et al., 2013).

Aceste beneficii datorate mişcării fizică au fost observate şi la examenele date la 16 ani.
 În mod interesant, rezultatele fetelor la ştiinţe au indicat faptul că au beneficiat cel mai mult de mişcarea fizică extra.

9. Pericolele Hiper Protecţiei Intense

Unele femei spun că a avea grijă de copii este mai stresant decât să fii la muncă. Există de asemenea legături între creşterea copilului şi stres şi vină.
 Cum putem asocia asta cu rapoartele şi descoperirile cercetărilor conform cărora copii îţi umplu viaţa de bucurie şi însemnătate?

Se poate rezuma la diferenţe în atitudinea parentală. În special să fii o ‘mamă intensă’ nu este bine pentru tine.
 În studiul lor făcute pe 181 de mămici de copii sub 5 ani, Rizzo et al. (2012) au descoperit că mamele care au susţinut cel mai aprig ideea că copii sunt sacri şi femeile sunt părinţi mai buni decât taţii, au fost mai predipuse la a fi depresive şi au simţit mai puţină satisfacţie în viaţă.
 Da, îngrijeşte-ţi copilul, dar nu-ţi sacrifica propria sănătate mentală.

10. De ce Rudele Sunt Atât de Diferite

Oricine are mai mult de un copil a remarcat un lucru straniu: personalităţile lor sunt de cele mai multe ori foarte diferite.

De fapt, conform unui studiu făcut de Plomin and Daniels (1987), rudele nu au nimic mai mult în comun, în ceea ce priveşte personalităţile, decât o au doi străini.

Acesta este un lucru tare ciudat având în vedere că 50% din codul lor genetic este la fel.
 Răspunsul nu se află deloc în gene ci în mediul în care au crescut copii.
 Departe de a fi avut acelaşi mediu, fiecare copil are:
 ● O relaţie diferită cu părinţii
 ● O relaţie diferită cu celelalte rude
 ● Prieteni şi experienţe la şcoală, diferite

Şi aşa mai departe.
 Toate aceste diferenţe adaugă destul de multe deosebiri notabile între rude — de multe ori atât de tare, încât n-ai spune niciodată că au vreo legătură.

Bineînţeles, toate acestea înseamnă că, pentru că personalităţile lor sunt de cele mai multe ori atât de diferite, că strategiile parentale care merg cu un copil s-ar putea să nu meargă şi cu celălalt.
 Este doar încă o provocare la a fi părinte!

Despre Autor:
Eugen Popa este unul dintre cei mai galonați și mai bine pregătiți traineri din România având o vastă experiență în lucrul cu oamenii fie în ședințe particulare sau cu grupruri. Eugen a căutat mereu să se perfecționeze și să crească din toate punctele de vedere și asta l-a purtat pe mai multe continente. De-a lungul carierei s-a specializat atăt în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, Coaching, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate) fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului.

Eugen Popa este recunoscut la nivel internațional susținând Traininguri și Workshopuri în Tailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia.

Ești interesat să afli mai multe?

Vizitează http://www.eugencpopa.ro

Dă click AICI pentru a te abona la newsletter si ești astfel informat de activitățile și descoperirile mele în domeniul dezvoltării personale și a succesului.

Mă găsești și pe:
Facebook = LIKE
LinkedIn: ADD
Twitter: Follow
Youtube: Subscribe

PS: Nu citi singur(ă). Unde-s mulți, Puterea (Minții) crește! Trimite acest articol și prietenilor tăi care doresc să aibă o viață mai bună!
PPS: Ți-a plăcut ce ai citit? Abonează-te la Newsletter și primești articole și informații noi.

Comentezi?!
Ce bine! Fă-o mai jos în chat-boxul de sub articol


Originally published at www.eugencpopa.ro on September 21, 2016.