LIMBA ROMÂNĂ ÎN DUMA IMPERIALĂ:

(Epizodul 2. Rectificarea lui D. P. Gulkin de a acorda moldovenilor din gubernia Basarabia dreptul la școală primară în limba maternă.)

(LIMBA ROMÂNĂ ȘI LIMBA MOLDOVENEASCĂ SUNT DOUĂ DENUMIRI AI UNEI ȘI ACELEIAȘI LIMBI. ÎN MATERIALUL PUBLICAT VA FI UTILIZATĂ DENUMIREA LIMBII CONFORM DOCUMENTELOR PERIOADEI VIZATE.)

Sub influenta evenimentelor legate de revoluția din 1905, precum și cu sprijinul Ministrului Învățământului Public, contele Ivan Ivanovici Tolstoi (care a ocupat această funcție de la 31 octombrie 1905 până la 24 aprilie 1906, fiind împotriva sistemului existent de rusificare prin intermediul școlii și un adept principial al egalității depline în drepturi a tuturor naționalităților), au fost înfăptuite un șir de măsuri în vederea soluționării chestiunii cu privire la organizarea învățământului pentru populația nerusă din Imperiul Rus. În regatul Polon și în guberniile Baltice fusese introdusă de facto predarea în limba maternă în școala primară cu o singură clasă (3 ani de studii).În guberniile Baltice au fost deschise patru gimnazii pentru copii de nobili cu predare în limba germană.

„Consiliul de Stat al Imperiului Rus a susținut propunerea Ministerului Învățământului Public de a introduce în instituțiile de învățământ particulare din regiunea Baltică predarea în limbile locale, Maiestatea sa Împăratul a binevoit să aprobe opinia Consiliului de Stat în ziua a 19-a a lui aprilie 1906 și a poruncit să fie executată.”

În noiembrie 1905 au fost anulate toate dispozițiile administrative care limitau dreptul musulmanilor de a preda în instituțiile de învățământ mediu și superior, precum și dreptul elevilor și studenților de această confesiune de a primi burse și indemnizații. Au fost întreprinse măsuri de revizuire a legilor restrictive și alte acte normative referitoare la instruirea evreilor. Devizul de cheltuieli al Ministerului Învățământului Public pe anul 1908 aprobat de Duma a treia de Stat prevedea finanțarea școlilor pentru alogeni într-un șir de gubernii ale Imperiului. În rectificările introduse de partidul uniunii 17 octombrie la proiectul de lege despre școlile primare se prevedea de asemenea permisiunea de predare în limba maternă în școlile primare pentru un șir de naționalități.

Însă moldovenii din Basarabia nu făceau parte din acestea. De ce? Funcționarii Ministerului Învățământului Public, precum și deputații din partea uniunii 17 octombrie, considerau că moldovenii erau destul de rusificați și că erau în stare să învețe în limba rusă. Introducerea predării în limba maternă pentru moldoveni nu intra în planurile guvernului țarist care se temea de influența României asupra populației băștinașe și de manifestarea tendințelor de separatism. Cu atât mai mult că crearea unui șir de organizații în rândurile studenților și intelectualilor, apariția mai multor publicații în limba moldovenească indicau începutul manifestării conștiinței naționale a moldovenilor din Basarabia.

Rușii, menționa Pan Halippa având în vedere autoritățile oficiale, au avut întotdeauna conștiința clară că ei asupresc un neam străin asupra căruia nu au nuci un drept etnic, politic, moral și social. Vecinătatea imediată și nemijlocită a fraților de sânge, a rădăcinilor și trunchiului acestui popor român viguros, care își cere dreptul la viața liberă, i-a stingherit totdeauna pe marii noștri vecini… crea un pericol deosebit pentru opera de rusificare pe care doreau să o înfăptuiască din toată inima rușii (autoritățile oficiale) în Basarabia.”

Articolul 16 din proiectul de lege despre școlile primare, discutat în sesiunea a patra a Dumei a treia de Stat a Imperiului Rus, care și-a ținut lucrările între 15 octombrie 1910 și 13 mai 1911, prevedea ca predarea în școlile primare să fie în limba rusă conform instrucțiunii și materialului didactic aprobate de Ministerul Învățământului Public. Fracțiunea uniunii 17 octombrie a introdus o modificare la acest articol. În anexa la articolul dat se menționa că în școlile primare pentru copiii care nu sunt de origine rusă se admite predarea în limba maternă în baza regulilor anexate la acest articol (16). Regulile prevedeau: „În localitățile cu populație polonă, lituaniană, germană. tătară, estonă, letonă, armeană, cehă și gruzină se permite deschiderea școlilor primare cu o clasă cu predare în limba maternă. Această reformă urma să fie înfăptuită de consiliul școlar județean în baza dorinței populației exprimate printr-o cerere în scris din partea părinților.

Atmosfera în Duma de Stat în timpul discutării articolului 16 din proiectul de lege cu privire la școlile primare a fost descrisă de Pan Halippa care a informat publicul cititor din Regatul României în articolul său „ Limba moldovenească în Duma Imperială” din seria de articole „Scrisori din Basarabia” semnate cu pseudonimul P. Cubolteanu (de la denumirea satului în care s-a născut) și publicat în revista „Viața românească” nr. 1, 1911. Această revistă era editată la Iași de către omul politic și scriitorul român de origine basarabeană Constantin Stere. În 2001 articolul a fost publicat în cartea „Publicistica” de Pan Halippa, editată de neobositul cercetător, scriitor și editor Iurie Colesnic.

Părea așa de natural să se pronunțe măcar cineva în folosul acestui neam de moldoveni, atât de harnici, atât de ascultători, atât de loiali față de stăpânitorii lor de la nordul rece, și așa de încremeniți în așteptările lor molcome!…”, scria P. Halippa în articolul menționat. „Era nevoie de cineva care să amintească lumii politice înalte despre acele două milioane de moldoveni, care au tăcut veșnic și tac și astăzi, deși viermele ignoranței și al întunericului îi roade chiar la rădăcină!… Părea așa la timp venit acest strigăt de dreptate pentru poporul nedreptățit și uitat de oameni și de Dumnezeu!…”

Gubernia Basarabia era reprezentată în Duma a treia de Stat de către 9 deputați. Doi dintre ei erau moldoveni. Și ar fi fost firesc ca unul dintre aceștia să se ridice în apărarea dreptului conaționalilor de a avea școală primară în limba maternă, împreună cu alte popoare ale Imperiului Rus.

Moldoveanul Nicolai Mihailovici Șoltuz, primar al orașului Soroca, deputat în Duma a treia de Stat a Imperiului Rus, nu a făcut nici o încercare de a apăra drepturile moldovenilor basarabeni. El fusese ales deputat în Duma a treia de Stat în decembrie 1907, în locul deputatului Şmitov care decedase cu câteva zile înainte de deschiderea primei sesiuni a Dumei de Stat. Fiind membru al „Uniunii poporului rus”, N. M. Șoltuz se declara un „adevărat naționalist rus”. A fost vistiernic, iar mai apoi președinte al organizației județene Soroca a ”Uniunii poporului rus”. În Duma a treia de Stat a făcut parte din fracțiunea deputaților moderați-de dreapta și, după unirea acestora cu naționaliștii, a trecut în fracțiunea naționaliștilor ruși. În Duma a treia de Stat N. M. Șoltuz s-a manifestat ca o armă docilă a lui P. N. Krupenski, liderul deputaților basarabeni și unul din liderii fracțiunii naționaliste în Duma de Stat. Moldoveanul Șoltuz punea devotamentul său față de naționaliștii ruși și autoritățile țariste mai presus de datoria sa națională față de conaționalii săi, datoria de a le apăra dreptul la învățământul primar în limba maternă.

Nu a întreprins nimic în acest sens nici celălalt deputat moldovean în Duma a treia de Stat, Nicolai Emelianovici Ghepeţki, preot în satul Staro-Cazacie din judeţul Akkerman, gubernia Basarabia. Mai mult ca atât, la 3 noiembrie 1910, în luarea sa de cuvânt la şedinţa a 12-a din sesiunea a patra a Dumei a treia de Stat, părintele Nicolai Ghepeţki a cerut ca şcolile parohiale să rămână în subordinea Bisericii ortodoxe ruse, iar devizul de cheltuieli pentru întreținerea școlilor parohiale să fie inclus în bugetul Sfântului Sinod, și nu al Ministerului Învățământului Public. El și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că în proiectul de lege despre şcolile primare comisia a exclus limba slavonă-bisericească din lista disciplinelor obligatorii și că numai în nota nr. 2 se menționează că predarea acestei limbi se admite doar în școlile în care învață copii ruși.

Părintele Ghepeţki Nicolai (gub. Basarabia). «…eu trebuie să mărturisesc că moldovenii privesc cu mândrie cum copilul lor citește și cântă în biserică în limba slavonă-bisericească. Eu, ca reprezentant al Basarabiei, consider că este de datoria mea să mărturisesc în fața dumneavoastră: să dea Domnul ca toți alogenii să aibă o asemenea atitudine față de acest lucru și, în general, fată de statul rus precum nobila Basarabie; și cred că dumneavoastră trebuie să luați aminte de ceea ce spun eu și trebuie să dezvoltați puțin redactarea notei a doua; dumneavoastră trebuie să recunoașteți că limba slavonă-bisericească se predă nu numai rușilor, ci și acelor alogeni pentru care serviciul divin decurge în limba slavonă-bisericească. Nu aveți nici un motiv să le refuzați acest lucru, pentru că, altfel, dumneavoastră într-adevăr puteți ofensa periferia.»

În legătură cu discursul preotului Ghepeţki în Duma de Stat din 3 noiembrie 1910, Pan Halippa menționa în articolul „Limba moldovenească în Duma Imperială”: „Așadar, moldovenii noștri „tresaltă de bucurie și de mândrie”, când își văd copiii citind slavonește!… Să fie aceasta adevărat? Într-adevăr, să le inspire moldovenilor noștri atâta bucurie limba aceea moartă, care îi lasă reci chiar pe rușii moscoviți? Acest lucru pare oricui cu neputință, și numai deputatul moldovean, trădător de neam, îl găsește firesc și demn de crezare. Dar preotul Ghepeţki a spus neadevărul acesta numai din zelul neofitului, căci adevărul se prezintă cu totul altfel. Și anume: moldovenii noștri țin, ce-i drept, foarte mult la știința de carte; pentru bietul nostru moldovean, primitiv și restrâns în limitele înguste ale ignoranței, un știutor de carte e lucru! Dar să zici că „moldoveanul tresaltă” la auzul limbii slave vechi, înseamnă a spune un mare și evident neadevăr, căci de unde sărmanul de el să știe și să înțeleagă ce e vechi sau nou în limba popoarelor slave? Doar țăranul nostru moldovean n-a studiat filologia și mai ales cea slavă!… Ceilalți deputați basarabeni au găsit cu cale, prin tăcerea lor, să se asocieze la părerea lui Ghepeţki”.

Și totuși, în Duma Imperială s-a găsit un apărător al dreptului moldovenilor la școală primară în limba maternă. Pe data de 10 noiembrie 1910, la ședința 16-a din sesiunea a patra a Dumei a treia de Stat, a vorbit Doiniși Petrovici Gulkin, deputat din partea țăranilor din gubernia Basarabia, rus de naționalitate, sau „velicorus”, cum era înregistrat în toate documentele oficiale, ortodox de rit vechi. La momentul alegerii sale în Duma a treia de Stat, D. P. Gulkin locuia în Telenești, raionul Orhei, și era președintele organizației regionale (de plasă) Telenești a „Uniunii poporului rus”. În Duma a treia de Stat el făcea parte din fracțiunea deputaților moderați-de dreapta. Însă, fiind un om onest și educat creștinește, el a rupt-o cu colegii săi de fracțiune, a devenit deputat independent și a părăsit „Uniunea poporului rus”.

Pan Halippa scria: „E interesantă cariera politică a acestui sprijinitor unic al moldovenilor în adunarea legislativă rusească. D. Gulkin, deputatul țăranilor basarabeni, s-a strecurat în Dumă prin ajutorul grupărilor politice din dreapta. Dar, ajuns în Dumă, el, om cuminte, a priceput degrabă cu cine are a face și, la un moment dat, și-a luat rămas bun de la turma purişchevicilor și a altor călăi. Acest țăran simplu, inițiat mai mult în chestiile bisericești și ale sectei religioase lipoveneștii, din care face parte, a fost în stare să priceapă marele rău de acre suferă foarte mult țăranul moldovean din Basarabia — lipsa de cultură naţională moldovenească.

Discursul membrului Dumei de Stat din partea guberniei Basarabia, Gulkin Dionisi Petrovici, în cadrul examinării în lectura a doua a proiectului de lege despre şcolile primare propus de Ministerul Învățământului Public (raportul comisiei pentru învățământul public).

Duma de Stat de legislatura a treia, sesiunea a 4-a,

ședința a 16-a, din 10 noiembrie 1910.

Gulkin (gubernia Basarabia). Domnilor reprezentanți ai poporului. Eu voi vorbi de la această tribună nu ca alogen, nu ca apărător exclusiv al alogenilor, ci ca cetățean rus, patriot rus, ca rus de naționalitate și naționalist rus, însă, din fericire pentru mine, nu șovinist. Eu trebuie, domnilor, să apăr Rusia, să apăr statul care trebuie să unească toate popoarele care locuiesc pe teritoriul său și să le cimenteze într-un singur nucleu de nezdruncinat, de neînvins și indestructibil. Cum se poate face acest lucru? Eu sunt profund convins că acest lucru nu poate fi obținut pe cale forțată, prin rusificarea forțată, așa cum se face, cel puțin, la mine în Basarabia.

Puteți să mă credeți, ca pe un om rus, că eu reprezint periferia de sud-vest, unde peste 80% din populația locală sunt țărani moldoveni, neruşi. Eu pot fi ca un martor, și pe mine trebuie să mă credeți, ca pe un om de naționalitate rusă, că acolo are loc acea nenorocire, acea rusificare forțată pentru care trebuie să-i fie rușine unui om rus onest.

Conform art. 16, predarea în şcolile primare se face în limba rusă după manuale și materiale didactice aprobate de Ministerul Învățământului Public. Însă amendamentul propus la acest articol de către fracțiunea „Uniunea din 17 octombrie”, nota la acest articol spun următoarele (citește): „În şcolile primare se admite predarea în limba maternă pentru copiii de origine nerusă, în baza regulilor anexate la acest articol (16)” .

În aceste reguli se spune (citește): „În localitățile cu populație polonă, lituaniană, germană, tătară, estonă, letonă, armeană, cehă și gruzină se permite instituirea școlilor primare cu o singură clasă cu predarea în limba maternă”. Eu, stimați domni, introduc o rectificare la această notă, și anume: după cuvintele „și gruzină” să fie incluse cuvintele „și moldovenească”. Eu propun aceasta din considerentele că, în Basarabia, cinci din cele opt județe — Bender, Chișinău, Orhei, Soroca și Bălți — sunt populate în întregime cu moldoveni; nici într-o localitate nu veți găsi măcar un sfert de procent de altă națiune, numai moldoveni. Dar ce se întâmplă acolo? Nici într-o biserică, nu numai din cele opt județe, dar și în cele populate în întregime de moldoveni, serviciul divin nu se oficiază în limba localnicilor, pretutindeni serviciul divin este oficiat în limba rusă, așa că nici un moldovean nu înțelege nimic.

Cu toate că părintele Nicolai Ghepeţki este moldovean de origine, el a spus aici, dar aceasta este o adevărată clevetire la adresa moldovenilor, că, chipurile, moldovenii se bucură că copiii lor citesc în limba slavonă-bisericească. Eu, ca rus, mărturisesc că moldovenii ascultă cu lacrimi în ochi cum copiii lor citesc în limba slavonă-bisericească și nu înțeleg nimic: nici copiii, nici părinții lor.

Ce folos avem noi din această rusificare îngrozitoare, noi, rușii? Moldovenii sunt ortodocși. Sufletește, ei deja demult s-au rusificat, însă limba care li s-a infiltrat odată cu laptele mamei nimeni nu este în stare să le-o ia; acest lucru dovedește următoarele: toți rușii care se stabilesc cu traiul printre moldoveni se moldovenizează ca limbă, iar moldovenii se rusifică sufletește, însă ei se rusifică nu pentru că sunt impuși sau că li se ia limba în biserici și în scoli, ci pentru că ei îl iubesc pe Țarul Rus și Rusia. Cine nu cunoaște loialitatea moldovenilor? În cei o sută de ani de la alipirea Basarabiei, s-a auzit oare ca să fie trimise încolo vreodată expediții, vreun detașament de represalii?

Cine nu știe cum în ultimul război ruso-turc, când armata rusă din Balcani își desfășura drapelele în Basarabia, moldovenii îi hrăneau cu pâinea lor pe soldații ruși și pe cazaci; și nu-i lăsau pe soldați să mănânce din gamelă, ci îi hrăneau cu pâinea lor. Se pune întrebarea: cum de oare, aici, s-a intervenit pentru kalmâci, pentru buretați ca ei să-și învețe limba în şcolile lor, și cu ce au greșit acei oameni creștini din Basarabia? Moldovenii nu sunt o mână de oameni, ei sunt un milion jumătate care, pierzându-și speranța în deputații lor, au trimis telegrame și scrisori deputaților caucazieni, lui Gheghecikori ș. a.

Ei au dreptate: dacă un preot din Basarabia, moldovean de origine, afirmă că moldovenii se bucură când copiii lor citesc în limba slavonă-bisericească, atunci cui ar trebui ei să se adreseze dacă nu altor membri ai Dumei de Stat — alogeni. În școala lor, japonezii propagă oficial ideea că atotputernicia este unicul izvor al dreptului și doar una puterea poate trezi în mod firesc stima altora. Aceasta este absolut adevărat: puterea, în ce constă puterea? Puterea nu constă în ceea ce propagă la noi de la tribună reprezentanții faimoșilor șoviniști: că în Rusia stăpâni suntem numai noi, rușii, iar toți ceilalți, alogenii, sunt în fond chiriași, niște indivizi suspecți. La ce fel de unitate și la ce fel de forță și tărie ne putem aștepta după toate acestea?

Aici s-a vorbit atât de mult despre separatism, însă mie mi se pare că separatismul este generat de rusificarea forțată, eu cunosc bine acest lucru.

Iată un exemplu că, dacă rușii se poartă bine cu moldovenii, aceștia îi iubesc la rândul lor. Observați că aproape un milion de moldoveni v-au trimis din partea lor un reprezentant rus; oare nu au avut ei pe cine trimite? Prin urmare, pe alogeni trebuie, în primul rând, să-i iubim; și alogenii ne vor iubi neapărat la rândul lor pe noi, rușii.

Deși părintele Nicolai Ghepeţki, moldovean de origine, a spus că „noi, preoții din Basarabia, suntem cu sufletul aproape de interesele moldovenilor noștri”, se vede bine cât de aproape sunt, că nici nu permit nicăieri și nimănui să învețe câteva cuvinte în limba moldovenească și, din câte știu, un preot basarabean moldovean, pentru faptul că a făcut prohodul unei rude în limba moldovenească, a fost expulzat din Basarabia de către actualul arhiereu. Dar de ce a fost expulzat? Pentru că actualul preasfințit din Basarabia este președintele consiliului principal al Uniunii poporului rus. (D. P. Gulkin se referă la Serafim Ciciagov, arhiepiscopul Basarabiei în anii 1908–1914).

Despre aceasta preotul Nicolai Ghepețki nu a spus nimic; el ne-a spus că congresul clerului sub președinția preasfințitului a aprobat școala care există în Basarabia. Eu mărturisesc acest lucru ca un om rus, ca un adevărat rus, și nu ca unul care face parte din cunoscuta clică șovinistă. Rog Duma de Stat să accepte rectificarea mea în numele păcii, în numele bunăstării, în numele unificării Rusiei și concilierii popoarelor, luate împreună. (Aplauze din stânga)

Duma de Stat. Legislatura a treia. Rapoarte stenografice, anul 1910.Sesiunea a patra.

Partea întâi. Ședințele 1–38 (de la 15 octombrie până la 17 decembrie 1910)

S. Petersburg. Tipografia de Stat 1910, pag. 1084–1087.

Despre felul cum au reacționat ceilalți deputați din partea guberniei Basarabia la rectificarea lui D. P. Gulkin cu privire la şcolile primare pentru moldovenii din Basarabia aflăm din spusele lui Petre Cazacu. „Alți deputați din partea Basarabiei: preotul Ghepeţki, P. Krupenski și Soltuz au protestat. V. Purişkevici, și el deputat din partea Basarabiei, a strigat: dacă se acordă dreptul la scoli în limba maternă pentru moldoveni, atunci trebuie să le permitem scoli naționale și iacuţilor, ceremişilor (mari), osteacilor (hanţii), bureaţilor și altor popoare slab dezvoltate”. Cam aceeași informație citim și la Pan Halippa în articolul menționat mai sus.

D. P. Gulkin a înaintat cunoscuta rectificare la 10 noiembrie 1910 la ședința a 16-a din sesiunea patra a Dumei de Stat de legislatura a treia. Ceilalți deputați basarabeni se pregăteau „să-i dea o ripostă” lui Gulkin, după cum reiese din cuvântarea preotului Ghepeţki. Acesta se plânge că rectificarea lui Gulkin „a fost aprobată cu dragă inimă de partea de stânga a Dumei de Stat care, după cum am văzut în stenogramă, l-au aplaudat”.

La 12 noiembrie 1910, în ședința a 18-a a Dumei de Stat, primul dintre deputații basarabeni a vorbit preotul moldovean Nicolai Ghepeţki. În numele deputaților basarabeni, în numele populației din Basarabia, el a protestat împotriva rectificării lui D. P. Gulkin de a deschide pentru moldoveni scoli cu predare în limba maternă.

Părintele Ghepeţki Nicolai (gub. Basarabia)….Mă mir, ce drept a avut Gulkin, un alogen pentru Basarabia, căci el este velicorus, ce drept a avut să introducă rectificarea care prevede extinderea acțiunii „binefăcătoare” a acestor reguli asupra moldovenilor pentru ca moldovenii, în așa mod, să obțină o astfel de școală în care predarea să fie în întregime în limba moldovenească, afară de limba rusă, iar limba rusă să fie predată doar în calitate de obiect de studiu (gălăgie). Mă mir, domnilor. (Gălăgie, sună clopoțelul Președintelui). Domnilor, dați-mi voie să vorbesc. Această chestiune este extrem de importantă, ea se referă la moldoveni, având în vedere faptul că discutați despre aprobarea sau neaprobarea rectificării.

…Eu sunt obligat să-l întreb pe Gulkin dacă introducerea rectificării este rezultatul nesăbuinței sau rezulta tul trădării față de Basarabia

…Membrul Dumei de Stat Gulkin a introdus un astfel de amendament care, trebuie să vă spun, o să ne aprindă paie în cap. Doar prin aceasta dumneavoastră, domnilor, veți pune în mâinile celor de stânga o armă teribilă pentru a produce o revoluție în conștiința moldovenilor.

Domnilor, să aveți în vedere un singur lucru, și eu vă rog foarte mult să țineți cont de aceasta: cum numai veți extinde asupra Basarabiei aceste reguli despre şcolile alogene, se va produce moartea pentru învățământul basarabean al moldovenilor.

Doar noi, basarabenii, tindem să învățăm limba rusă, iar dumneavoastră de dați o școală curat în limba moldovenească, iar limba rusă se va preda ca un obiect de studiu aparte …

Liderul fracțiunii deputaților de dreapta Purișkevici V. M. a propus ca „lista naționalităților să fie completate cu cât mai multe limbi ale grupelor etnice puțin numeroase, precum și a unor limbi inexistente.

Krupenski P. N; unul din liderii fracțiunii moderaților de dreapta, a declarat că în Basarabia nu este separatism și moldovenii doresc să învețe și să instruiască copiii în limba rusă.

Chiar și Soltuz, care până acum nu pronunțase nici un cuvânt în Dumă, — menționează Pan Halippa — se grăbește la tribună pentru a-l ponegri pe Gulkin și a spune prostii la adresa moldovenilor”.

Soltuz (gubernia Basarabia). În numele maselor largi de moldoveni basarabeni protestez împotriva rectificării lui Gulkin cu privire la predarea în limba moldovenească în şcolile primare și declar că deputatul Gulkin nu este defel exponentul intereselor moldovenilor din Basarabia. Dacă a fost ales ca deputat din partea Basarabiei, a fost ales întâmplător, fapt, pur și simplu, jignitor pentru toți moldovenii Basarabiei (aplauze din dreapta).

Atitudinea fariseică a deputaților basarabeni față de dreptul moldovenilor din Basarabia la școala primară în limba maternă provoacă indignarea deputaților din fracțiunile democratice.

Deputatul din partea guberniei Kutaisi, membrul fracțiunii social-democrate, E. P. Gheghecikori, vorbește cu indignare despre discursul preotului Nicolai Ghepeţki.

(Intelectualii moldoveni din Basarabia adresau scrisori și telegrame depuților gruzini Gegecicori E. P. și Ciheidze N. S. în care îi rugau să apere dreptul moldovenilor la școală primară. În ajunul ședinței Dumei de Stat, Gegecicori E. P. a primit o telegramă de la studenții basarabeni din Kiev cu aceiași rugăminte.)

Gheghecikori (gubernia Kutaisi). „….Nu este suficient să fii prin naștere și de origine moldovean, așa cum este preotul Ghepeţki, trebuie să înțelegi viața moldovenilor (râsete din dreapta), să aperi interesele moldovenilor, trebuie să-ți legi viața de interesele acestei națiuni. Are dreptul să vorbească în numele națiunii moldovenești numai acel care … (zgomote, sună clopoțelul Președintelui).Însă acest renegat tipic care vinde interesele națiunii sale… (zgomote din dreapta și voci: jos; aplauze din stânga).

Noi confirmăm că Gulkin, care a apărat interesele limbii moldovenilor ( zgomote din dreapta și voci: jos), el este adevăratul reprezentant al națiunii moldovenești (zgomote care înăbușă cuvintele oratorului; aplauze furtunoase din stânga).”

Discursul preotului N. Ghepeţki care s-a pronunțat împotriva includerii poporului său în lista popoarelor cărora li se oferea dreptul de a deschide scoli primare cu predare în limba maternă a fost condamnat de deputatul din partea guberniei Saratov, graful Alexei Alexeevici Uvarov. (Graful Uvarov a fost ales în Duma de Stat pe listele octombriştilor. Însă, după duelul cu liderul fracțiunii octombriştilor, A. I. Gucikov, el a părăsit fracțiunea și a devenit deputat independent.)

Graful Uvarov (gubernia Saratov) „….părintele Ghepţki spune că deputatul Gulkin este alogen în Basarabia numai din cauza că este velicorus; aceasta, domnilor, este culmea la care muţi dintre voi încă nu ați ajuns. Mai departe, domnilor, părintele Ghepeţki ne-a spus că clerul basarabean manifestă o atitudine deosebit de sensibilă față de toate necesitățile spirituale ale populației locale și de aceea deja demult a introdus în şcolile duhovnicești studierea limbii moldovenești; iar când Gulkin propune studierea limbii moldovenești în toate şcolile, același părinte Ghepeţki ne asigură că acest lucru înseamnă trădarea Basarabiei. Eu nu înțeleg: sau, într-un caz, clerul Basarabiei, introducând în şcolile sale limba moldovenească, nu-și cunoștea sarcinile, sau acum părintele Ghepeţki greșește amarnic în cele ce spune. Eu cred că ultima presupunere este mai adevărată, deoarece el, într-adevăr, face parte din acele persoane care mai ieri erau moldoveni, iar acum sunt mai ruși decât noi, rușii înnăscuți.

. Noi, rușii, domnilor, care suntem ruși de sute de ani, noi ne dăm bine seama că poți să fii cu adevărat rus și să nu-i asuprești pe moldoveni, gruzini ş.a.m.d. Când părintele Ghepeţki ne spune că este o trădare din partea lui Gulkin faptul că acesta apără interesele moldovenilor din Basarabia și limba moldovenească în Basarabia, eu aș întreba: da de ce înșiși moldovenii nu se adresează lui, preotului Ghepeţki, ci se adresează, iată, lui Gulkin, se adresează chiar gruzinilor pentru a cere apărare, pe ei îi roagă să le apere limba moldovenească, și nu se adresează acelui cler care ne asigură că le apără interesele spirituale?”

(Textul deplin al cuvântărilor deputaților Dumei de Stat Gepețki N. E., Purișkevici V. M., Krupenski P. N.,Gegecicori E. P., Uvarov A. A. îl puteți găsi în cartea: ANDREI GROSU „LIPOVEANUL. UN FENOMEN BASARABEAN ÎN DUMA DE STAT A IMPERIULUI RUS ”,editată în anul 2013 de Î. E. P. ”Știința”, director Gheorghe Prini.)

Discursul membrului Dumei de Stat din partea guberniei Basarabia, Gulkin Dionisi Petrovici, pentru explicații de ordin personal în legătură cu discursul membrului Dumei de Stat, preotul Ghepeţki N. E, în cadrul examinării în lectura a doua a proiectului de lege despre şcolile primare înaintat de Ministrul Învățământului Public (raportul comisiei pentru învățământul public).

Duma de Stat, legislatura a treia, sesiunea 4,

ședința 18 din 12 noiembrie 1910.

Gulkin (gubernia Basarabia). Domnilor membri ai Dumei de Stat. Eu am ieșit la această catedră, deoarece am fost nevoit să ies, pe mine m-a chemat aici preotul basarabean, părintele Nicolai Ghepeţki. Recunosc, domnilor, că nimeni în viața mea nu m-a ocărât așa cum și-a permis să mă ocărască părintele Nicolai Ghepeţki. Numai cum nu m-a numit el aici; a spus că eu acaparez grădini în Basarabia. Părintele Ghepeţki a spus că, ce drept am eu să introduc o astfel de rectificare pentru moldoveni, eu care sunt un alogen pentru gubernia Basarabia, fiindcă sunt velicorus?

Eu las pe seama Dumei de Stat și a întregii Rusii să judece despre acest lucru. Eu, ca velicorus, după cum m-a numit el pe dreptate, am dreptul cel mai mult și sunt obligat mai mult decât toți să am grijă de toate popoarele Rusiei, deoarece eu sunt fiul strămoșilor, al marilor oameni, al bogatârilor miraculoși, al cuceritorilor și întemeietorilor Rusiei, al apărătorilor pământului rusesc. Deci, oare nu am eu dreptul să iau apărarea țăranilor basarabeni moldoveni? Mie mi se face rușine și milă de acești oameni, deoarece eu sunt un locuitor al Basarabiei; mie îmi este rușine că există reprezentanți ai unei anumite naționalități care împroașcă cu venin în adresa propriei lor naționalități și, în loc să-mi mulțumească, ei mă mai și ocărăsc pentru că eu am luat apărarea chiar a națiunii lor, fiindcă părintele Nicolai Ghepeţki, deși este moldovean și deși face parte din comisia pentru învățământul public, în trei ani el nu a spus nici un cuvânt despre poporul său; moldovenii sunt un popor de-al nostru, de credință ortodoxă și foarte loial. Părintele Nicolai spune că eu nu cunosc nimic despre Basarabia; însă preotul Nicolai nu știe nimic, pentru că el se află în județul Akkerman, acolo unde majoritatea sunt nemți, iar eu mă aflu în centrul Basarabiei, într-un județ în care sunt numai moldoveni. Eu am în fața mea o mulțime de scrisori și telegrame din Basarabia, dar oare le au și acești domni? Ieri și azi am primit telegrame în care moldovenii roagă cu lacrimi în ochi ca să fie admiși și ei la masa guvernului, ca și alte popoare. De ce eu rămân vinovat, vinovat în fața rusificatorilor Basarabiei, și de ce trebuie să fiu eu împroșcat cu noroi pentru aceasta? Părintele Nicolai Ghepeţki a spus că Gulkin este un renegat. Eu, stimați domni, las la discreția Dumei de Stat și a întregii Rusii să judece cine este renegat: eu care iau apărarea, ca un prieten, tuturor popoarelor, sau părintele Nicolai care s-a dezis de naționalitatea sa și apasă asupra moldovenilor ca aspra dușmanului. Eu îi voi răspunde părintelui Nicolai citând din Sfânta Scriptură spusele apostolului Pavel: „Dacă voi pe ai voștri îi ignorați și le reproșați, atunci pe cine îi veți apăra?” Aceste cuvinte, părinte Nicolai, cad asupra dumneavoastră. Dacă îi desconsiderați pe ai dumneavoastră și le reproșați alor dumneavoastră, atunci pe cine apărați? (Voci din dreapta: ieși afară.) Ieşi tu afară. Părintele Nicolai a spus că Gulkin, prin rectificarea sa, a mințit Duma de Stat. Îndrăznesc să spun că nu am mințit, rectificarea încă nu este votată, dar el a spus și la adresa partidului 17 octombrie cum că acest partid nu are conștiință naţională. El i-a atins pe toți, i-a lăsat doar pe aliați. Eu vă spun că nu am mințit, eu îndrăznesc să spun că părintele Nicolai, ca reprezentant al bisericii ortodoxe, și aceasta nu-i face față, i-a mințit pe oamenii săi din Basarabia, pe bieții moldoveni, el l-a mințit pe Hristos căruia i-a promis să-L slujească și să fie dezinteresat, însă îi jefuiește pe țărani, luându-le câte 20 de ruble pentru cununie și câte 6 ruble pentru un extract de naștere. Rog, domnilor, să acceptați rectificarea mea. (Din dreapta zgomote și voci: ieși afară; din stânga aplauze.)

Duma de Stat. Legislatura a treia. Rapoarte stenografice, anul 1910.Sesiunea a patra.

Partea întâia. Ședințele 1–38 (de la 15 noiembrie până la 17 decembrie 1910).

S. Petersburg. Tipografia de Stat 1910.Pag. 1274–1275.

Sub influența celor opt deputați reacționari din Basarabia majoritatea Dumei de stat a respins rectificarea deputatului Gulkin D. P. de a acorda moldovenilor din Basarabia dreptul la școală primară în limba maternă.

„Președintele. Pun la vot rectificarea membrului Dumei de Stat Gulkin (Votarea). Respins — 141 voturi împotrivă, 125 pentru. (Krupenski, de pe loc: moldovenii așa și au rămas fideli Rusiei.)”

Nicolae Iorga a publicat în nr.141 din 29 noiembrie 1910 în ziarul „Neamul românesc” articolul „Din ale renegatismului român” în care reflectă aceste evenimente din Duma de Stat a Imperiului rus și îi numește pe deputații basarabeni reacționari, care au votat împotriva modificării lui Gulkin „o bandă de imbecili și bacşişcari”.

Nicolae Iorga. Din articolul „Din ale renegantizmului român”.

… Mulțumită educației seculare a guvernului pe care-l descrie Cehov — o bandă de imbecili și de bacşişcari, — Basarabia, aceeași Basarabie care cuprinde 2000000 de „moldoveni”, neclintiți în firea lor românească și care a dat pe un binefăcător ca dl V. Stroescu, dă astăzi cele mai respingătoare tipuri de Iude, în deputații ei la Dumă.

În Duma aceea, unde a tunat de i-a adunat, obscurantiști, lichele, rândași, ori, de cealaltă parte, smintiți ai socialismului și anarhiei, s-a găsit un suflet bun de lipovean și pe lingă el unul tocmai de la Caucaz”. (Nicolae Iorga vorbește despre deputații Dumei de Stat a Imperiului Rus D.P.Gulkin și E.P.Gheghecikori).

„Capcasul” până la care ajunge astăzi rătăcirea și izgonirea noastră, cari, pornind, nu de la nevoile unui neam pe care-l ignorează, ci de la anumite considerații de dreptate omenească, au cerut școala primară pentru copii „moldovenilor” Basarabiei. Se putea și n-ar fi fost lucru mare. Cu învățătorii de azi și cu un program de la Petersburg, unde un român e totuși ministru de Instrucție, (se are în vedere savantul basarabean L. A. Kasso) tot nimic nu se făcea. Dar și o astfel de „milă” era prea mult. Propunerea s-a combătut deci. Și de cine? Tocmai de deputații Basarabiei: un nobil — nu-l numesc pentru a nu jigni pe rudele sale din țară (este vorba de P. N. Krupenskii) — și un scârbos de popă rusificat, Gopeţki. Ei n-au vorbit măcar de interesul împărăției, de propaganda românească, de conspiratori și iredentiști. Nu . Ci au strigat că un neam românesc nu e în Basarabia și că, dacă e vorba a da scoli moldovenilor, să se dea națiilor ridicule sau închipuite din Rusia. Și, când un străin li-a spus în față că ei n-au dreptul a vorbi în numele unui neam pe care l-au trădat, aceste canalii vor fi râs în barba lor muscălească. Nu-i va pedepsi nimeni. Ce știe țăranul de ce se petrece în Dumă! Și pentru un discurs nu spânzură el pe nimeni. O opinie publică la ei nu există, de a noastră n-au habar. De răsplata lui Dumnezeu nu le pasă doar: Dumnezeul lor are leafă de la țarul.

Am fi trecut supt tăcere această infamie. Povestea ei cuprinde însă o lecție: aici ajunge clasa de sus a unei nații când poporul e fără cultură și fără drepturi! (An. V, nr.141, 29 nov.1910, 9.2241–2242).

. Ion Pelivan, liderul mișcării naționale din Basarabia în lucrarea sa “O pagină din istoria Basarabiei. Alexandru Matei Cotruță, scurtă schiță biografică.”, menționa că “… deputații în Duma Imperială, „aleși“ ai Basarabiei, când acolo s‑a discutat proiectul introducerii limbii materne în şcolile primare din satele moldovenești basarabene, ei împreună cu liderii lor Paul N. Krupenski, P. V. Sinadino, V. Purişkevici ş.a., au votat contra proiectului. Singurul care a susținut proiectul a fost fost deputatul țăran Dionisie Gulchin de la Telenești, lipovean, care din cauza aceasta a fost exclus din «Partidul Centrului», dar în schimb deveni simpatic pentru toată suflarea românească conștientă din Basarabia.”

„Ioan Pelivan istoric al mișcării de eliberare națională din Basarabia.” Sub red.lui Ion Constantin, Ion Negrei și Gheorghe Negru, București, 2012, pag.291.)

„Astfel, prin voturile șerpilor, hrăniți la sânul Basarabiei însăși, a fost distrusă prima iluzie, primul pas, care se făcea pentru scoaterea poporului moldovenesc din Rusia, din bezna întunericului. Mărinimosul, velicorusul Gulkin făcuse ceea ce-i dictase conștiința de om și de cetățean. Nereușita propunerii lui e încă o pată de veșnică rușine pe acei care cu atâta ușurință pun în pericol soarta unui popor, din sânul căruia se trag și care îi hrănește!…

Deputatul Gulkin e indignat de purtarea colegilor săi basarabeni în Dumă! D-sa se întreabă, de unde atâta zel pentru rusificarea Basarabiei la deputații basarabeni de origine moldovenească? Și noi ne indignăm, deși demult am înțeles încotro tind boierii basarabeni și o parte din preoțimea noastră. La drept vorbind, și boierii și preoțimea nu tind la rusificarea Basarabiei, pentru că rusificarea ar însemna totuși împărtășirea, măcar în parte, a poporului moldovenesc la o cultură rusească, … și unii și alții tind însă la ceva mai sigur pentru soarta lor proprie: boierii și preoțimea vor cu orice preț să mențină starea actuală a lucrurilor. Și lucrul nu e greu de înțeles, când te gândești că tocmai starea actuală a poporului de jos le convine de minune. Oare unde ar mai găsi boierul nostru basarabean o vită lucrătoare mai ascultătoare și mai lipsită de conștiința drepturilor sale, decât numai printre țărănimea incultă moldovenească? Și oare unde preoțimea basarabeană și-ar găsi mai buni poporani, decât printre primitivii moldoveni țărani, care sunt așa de darnici și așa de nepretențioși, mulţumindu-se pentru hrana lor sufletească cu ceva bolboroseală din vechea slavonă, cu puțintel fum de tămâie și cu câteva picături de agheasmă în șipușor? Ori tocmai în starea de astăzi, cu școala rusească de la care moldoveanul nu se alege cu nimic; și cu puțină slavonă și tămâie, — boierii și preoțimea din Basarabia cât se poate de bine exploatează turma mută și oarbă a două milioane de moldoveni harnici și nepretențioși!… ceea ce însă spun deputații moldoveni în Dumă — cei trei boieri și preotul Ghepeţki — sunt numai niște evidente minciuni, prin care totuși au reușit să respingă propunerea unui rus dezinteresat, d.Gulkin.

Așa stau lucrurile în prezent; tot așa au fost și în trecut. Cititorul binevoitor, va binevoi să știe anume cum au stat lucrurile în decursul acelui veac, ce se termină peste vreo doi ani, de la răpirea Basarabiei. Și în decursul veacului acestuia, tagmele superioare ale poporului moldovenesc din Basarabia — boierii și preoții — n-au fost mai de treabă decât cei din ziua de astăzi! Iată un răspuns scurt…” Pan Halippa „Publicistica”, Chișinău, 2001, pag.2–3.

ANDREI GROSU, istoric ,or. Chișinău.

Like what you read? Give Andrey Grosu a round of applause.

From a quick cheer to a standing ovation, clap to show how much you enjoyed this story.