DIICOT, mașina de făcut bani a familiei Băsescu

Nu degeaba s-au luptat Băsescu și Udrea să o pună la DIICOT pe Bica. Cu DIICOT-ul, parchetul care se ocupă de crima organizată și de infracțiunile economice ïn care nu sînt implicați demnitari sau funcționari, se puteau stoarce (și s-au stors) milioane frumoase de la cei urmăriți. DIICOT punea ochii pe o afacere bănoasă, pe un milionar, îl aresta, urmărea penal, apoi oamenii din anturajul lui Băsescu-Udrea, din familie mai ales (ginerele, nepotul etc), îl abordau pe respectivul și îi cereau șpagă în schimbul intervenției la DIICOT, a eliberării din arest sau a unei condamnări mai ușoare. Cînd era vorba de pești mari, șantajul îl făcea chiar procurorul șef al DIICOT, Alina Bica.

Mai mult, în 2012, Daniel Morar, atunci procuror șef DNA, cerea transferarea competențelor DNA pe înșelăciune și evaziune fiscală sub 1 milion de euro către DIICOT. În martie 2013, chiar înainte de venirea lui Bica la DIICOT, CSM a avizat acest transfer de competențe. Spre deosebire de DNA, aflat în centrul atenției media și cancelariilor occidentale, DIICOT putea funcționa din umbră ca mașină de stors bani de la sistemul privat de către gruparea Udrea-Bica-familia Băsescu.

Inculpatul Băsescu Dragoş, la data de 13 martie 2014, împreună cu suspectul Nistor Ciprian, i-a pretins unei persoane (denunțător în cauză) suma de 500.000 euro pentru o soluție de nearestare la o contestație formulată de către D.I.I.C.O.T. în dosarul ce îl privea respectiva persoană și încă 500.000 euro pentru o soluție favorabilă în dosarul respectiv, cât și pentru ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor denunțătorului.

DNA, cazul nepotului lui Băsescu

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de:
JURJ TUDORAN REMUS, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și PRICOP RADU, avocat în cadrul Baroului București, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada decembrie 2014 — martie 2015, inculpatul Lucinschi Sergiu, beneficiind de complicitatea suspecților Pricop Radu și Jurj Tudoran Remus, a exercitat asupra unui om de afaceri, acțiuni de constrângere, pentru a-l determina să-i remită suma totală de 4.000.000 euro, nedatorată de acesta din urmă, în vederea retragerii unei plângeri penale formulate la D.I.I.C.O.T, ce face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracțiuni (printre care și gestiune frauduloasă).
De asemenea, inculpatul i-a promis omului de afaceri că va depune diligențele necesare, astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracțiunea de „gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.
În aceeași perioadă, pentru a adăuga presiunii descrise mai sus un mijloc de constrângere și mai puternic, în concordanță cu valoarea sumei respective, inculpatul Lucinschi Sergiu a pretins că are influență, direct și indirect (mediat), asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care-l priveau pe omul de afaceri.
În acest sens, inculpatul i-a mai promis omului de afaceri că va determina organele judiciare să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv efectuarea de demersuri pentru ridicarea unor sechestre instituite asupra bunurilor omului de afaceri și pentru soluționarea dosarelor într-o manieră favorabilă acestuia din urmă, indiferent de probele existente.
La data de 17 martie 2015, pentru acest „ajutor”, inculpatul Lucinschi Sergiu a pretins și a primit de la omul de afaceri, dreptul de creanță asupra sumei de 2.000.000 euro, în forma unui contract fictiv de împrumut.
Prin acest document, omul de afaceri recunoștea că ar datora personal inculpatului Lucinschi Sergiu suma de 2.000.000 euro, angajându-se să îi restituie până la data de 24 decembrie 2015.

DNA, cazul ginerelui lui Băsescu

One clap, two clap, three clap, forty?

By clapping more or less, you can signal to us which stories really stand out.