Member preview

Dragnea, mai puternic, în detrimentul PSD

PNL, prizonierul conservatorilor

Photo by Maarten van den Heuvel on Unsplash

De când e președinte PSD, Liviu Dragnea a călcat mai multe linii roșii și a stabilit mai multe precedente.

Sub conducerea sa PSD și-a demis două guverne și a depus o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern. Tot sub conducerea sa, au ajuns în poziții-cheie oameni din eșalonul trei, loiali din cercul restrâns al președintelui de partid. E adevărat că și Năstase și Ponta și-au cultivat loialii, dar era vorba de personaje publice, de obicei tehnocrați cu imagine bună, veniți de la vârful media, societății civile sau administrației publice.

Și tot sub conducerea lui Dragnea, pentru prima dată, au fost excluși din partid grei cu poziții influente. E adevărat că pe vremuri au mai fost excluși chiar și foști președinți ai partidului, ca Geoană sau Ponta, însă la momentul excluderii aceștia nu mai aveau poziții și influență în partid. În schimb, Adrian Țuțuianu și Marian Neacșu sunt doi grei ai partidului, baroni peste două județe puternice electoral în PSD, Dâmbovița și Ialomița, cel din urmă fiind la momentul excluderii și secretar general al partidului, a doua poziție ca importanță în partid, după cea de președinte. PSD nu s-a mai confruntat cu un asemenea război intern cu doar șapte luni înainte de alegeri.

Toate aceste acțiuni l-au întărit pe Dragnea și au slăbit PSD. Cu alte cuvinte, Dragnea a devenit mai puternic în detrimentul partidului.

Dragnea nu pare să mai aibă mize politice. Sau, mai bine zis, nu mai are mize electorale sau mize politice specifice unui regim democratic. Vrea să scape de problemele penale și nimic nu mai contează, nici PSD.

Pentru Dragnea PSD nu mai e un vehicul electoral, un partid politic clasic care acționează într-un sistem democratic. Liderul PSD s-a decis să înlocuiască partidul politic pe care îl conduce cu o structură de tip mafiot care să preia puterea absolută în societate.

Filozofia lui Dragnea la conducerea PSD e un amestec de forță brută și intimidare. Are de partea sa un partid intoxicat de ani de zile de teorii ale conspirației și ură și astfel, paralizat, lipsit de orice imunitate la aventurieri ai autoritarismului.


Gruparea conservatoare din PNL a devenit cel mai vizibil actor al partidului, iar tema conservatorismului religios a reușit să eclipseze tema anticorupției. PNL comunică puțin și timid pe tema anticorupției chiar și atunci când are ocazia să o facă. Cel puțin la nivel de percepție, PNL e un partid conservator și preocupat în primul rând de teme religioase. Liberalii din partid își pierd astfel publicul în vreme ce conservatorii își întăresc profilul și își fidelizează propriul public. Dacă această tendință se menține, la europarlamentare PNL va avea cele mai bune scoruri în fief-urile conservatorilor și cele mai slabe în zonele controlate de liberali, acolo unde concurența USR este extrem de puternică. Deocamdată conducerea PNL nu pare să aibă curajul de a se opune aripii conservatoare și de a tăia elanul acestei grupări. E adevărat că PNL s-a disociat de inițiativa celor zece parlamentari liberali care au reclamat clipul ”Copiii referendumului”, realizat de Papaya, însă nu a dat un mesaj ferm și nici măsuri nu a luat împotriva lor. Președintele partidului, Ludovic Orban, ori este speriat și prizonier al acestei grupări, ori o susține din convingere. Probabil ambele scenarii sunt reale. Apariția USR a lăsat PNL fără publicul liberal din marile zone urbane. Astfel, PNL a devenit dependent de primari și gruparea conservatoare din Ardeal. Pe temele economice PNL se adresează unui public pe care l-a pierdut și care e mai interesat de temele justiției și nu răspunde bine nici la temele religioase și conservatoare promovate de aripa cea mai vocală din partid. Pentru PNL nu e sigur însă că tema religioasă va fi priroritară în afara comunităților neoprotestante din Ardeal.