„Nu căutăm vinovații, ci găsim soluții pentru a reduce risipa alimentară!”, susține Selina Juul, persoana căreia Danemarca îi mulțumește pentru reducerea a 25% din risipa alimentară, în numai 5 ani.
Povestea Selinei Juul ne-a atras atenția de ceva vreme. Născută în Rusia comunistă, își amintește cum bunica ei se întorcea de la magazin spunând că rafturile erau goale și că este extrem de important să nu risipească mâncarea.
După căderea regimului, în 1990, împreună cu mama ei se mută în Danemarca. Aici Selina descoperă pentru prima oară supermarket-urile dintr-o țară dezvoltată, cu rafturile pline, cu produse diversificate, de toate culorile și mărimile. Pe scurt, se lovește de abundența cu care vesticii erau obișnuiți de mai bine de 30 de ani.
Activism și implicare socială
Deși licențiată în graphic design se pare că Selina și-a asumat rolul de a antrena poporul danez în mișcarea de combatere a risipei alimentare. În 2008 ea crează o pagină și un grup pe Facebook, numite Stop Wasting Food. Tot în acest an ia naștere organizația non-guvernamentală cu titlu omonim.
Ca urmare a acestei inițiative mass-media a preluat informația, iar la scurt timp tânăra activistă era prezentată ca un lider. De asemenea, nu a durat foarte mult până să primească atât recunoaștere, cât și susținere din partea guvernului.
În acest context, observăm că Selina a creat foarte repede o rețea prin intermediul social media. De asemenea, publicul danez a fost foarte receptiv, validând existența problemei care îi implică și afectează pe toți. Astfel, între 2010 și 2015 risipa alimentară a fost scăzută cu 25%, iar creditele i-au fost îmnânate oficial Selinei Juul.
Selina Juul a captat atenția publicului aducând argumente, statistici și exemple clare, care să motiveze acțiunea ei de a-i convinge pe oameni că au o problemă și ce impact are aceasta asupra mediului.
1/3 din totalul alimentelor produse la nivel global ajunge în groapa de gunoi
Potrivit statisticilor 40% din gazele emise cu efect de seră provin din mâncarea aruncată la groapa de gunoi. Un cetățean neamț, aruncă în medie 98 kg pe an, în timp ce un european aruncă, în medie, 179 kg/an. De asemenea, o gospodărie americană aruncă 1000 $, iar cea europeană aruncă 900 de euro, pe an.
În timp ce europenii și americanii aruncă mâncarea din coșul de cumpărături în coșul de gunoi, 1 din 9 oameni moare de foame. De asemenea, risipa alimentară mondială poate hrăni până la 3 ori populația flămândă (apx. 48 milioane de oameni).
În ciuda acestor numere, transportarea mâncării din țările dezvoltate în cele subdezvoltate nu este facilă, dat fiind că produsele se strică, putând deveni chiar toxice, până ajunge la persoana dezavantajată.
Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că până la finalul secolului numărul populației pe planetă va crește, iar dacă o treime din mâncarea produsă este aruncată nu vom mai avea suficiente resurse pentru hrană.
Activista daneză a semnalat publicului larg datele expuse mai sus și a identificat 3 surse care produc risipa alimentară: consumatorii, restaurantele și comercianții.
Activismul Selinei Juul a constat în mai multe etape și direcții dintre care:
- supermarket-urile daneze au fost incurajate să ofere discount-uri la un singur produs, astfel încât cumpărătorii să nu mai fie tentați să cumpere multe produse, doar pentru a beneficia de reducere;
- elevii și studenții au participat la programe educaționale care prezentau efectele negative ale risipei alimentare și metode de combatere a acesteia;
- a obținut colaborări cu mari companii, precum Nestle sau Unilever,
- crearea de conținut, articole de blog, aparații televizate pentru a-i determina de oameni să devină conștineți de cauză;
- scrierea cărții Stop Spild Af Mad.
În tot acest timp a primit susținere și înțelegere. Chiar ca o urmare a rezultatelor aduse de activitatea ONG-ului Stop Wasting Food, guvernul danez a îmbrățișat atât de puternic mișcarea Selinei, întrucât aceștia și-au propus să investească în cercetarea ingredintelor, cu scopul de a descoperi și utiliza ingrediente sustenabile pentru hrană cât mai sănătoasă.
Danemarca și-a propus să devină lider în industria alimentară, aceeasta fiind unul dintre marii exportatori europeni. Acțiunea lor cu valoare sustenabilă va atrage noi investitori.
Unul dintre proiectele danezilor constă în construcția unui centru de educare destinat bucătarilor, unde să învețe despre problemele sociale cu care se confruntă planeta.
Selina Juul: „Nu poți schimba lumea, dar poți să te schimbi pe tine”
Deseori se întâmplă să mergem la magazin și să cumpărăm produse, de care poate nu avem neapărată nevoie sau pe care chiar le avem în frigider. Iată ce putem face ca și consumatori sustenabili și respectuoși față de natură:
- pozează frigiderul înainte să pleci, astfel încât, cât ajungi la magazin să poți verifica ce ai deja acasă;
- reutilizează resturile de mâncare;
- achiziționează legume și fructe cu forme imperfecte, pentru că gustul lor este la fel ca cele de revistă (diferența este că cele mai puțin estetice nu sunt cumpărate și ajung la tomberon);
- folosește farfurii mai mici și coșuri pentru cumpărături în locul cărucioarelor;
- fii atent la ce scrie lângă termenele de expirare de pe ambalajele produselor înainte să le arunci ( „a se consma înainte de” indică siguranța alimentelor și se referă de obicei la cele fresh, în timp ce „a se consuma până la” înseamnă după data înscrisă produsul calitatea produsului scade, însă poate fi consumat);
- mâncarea care expiră în 2 zile nu este toxică, profită de reducerile pe care magazinele și restaurantele le au la aceste produse;
- nu te păcăli inconștient de ofertele din magazine de genul 2+1;
- fii atent la mâncatul excesiv;
- să nu opui rezistență în a accepta faptul că toți suntem responsabili de a combate risipa alimentară;
- când gătești prea mult, sau îți rămâne mâncare de la cină, împarte cu prieteni sau vecini;
- dacă ești antreprenor transformă mâncarea nevândută în profit.
Selina Juul a observat câteva aspecte de care trebuie să ținem cont, ca și consumatori ai secolului XXI. Dimensiunea farfuriilor are un impact în comportamentul nostru atunci când suntem așezați la masă. Experimentul The Nudging danez demonstrează faptul că utilizând farfurii cu o mărime redusă cu 10%, ajută la reducerea a 26% a risipei alimentare. De asemenea, consumatorul evită riscul de a mânca peste măsură, obicei des întâlnit și nesănătos.
Aceeași teorie se aplică și în cazul cărucioarelor de supermarket, unde, potrivit unui studiu științific, cărucioarele s-au mărit în ultimii 15 de ani cu 20%. În plus, este mult mai comod de împins un cărucior și de aruncat în el tot ce face cu ochiul. Clientul simte abia după ce achită că a cumpărat în exces, simțind greutatea plaselor, dar și prețul care întotdeauna este mai mare decât cel la care se gândea că îl va cheltui, înainte să plece de acasă.
În statele vestice risipa alimentară este mult mai ridicată, în comparație cu statele estice.
Dar acest lucru este ușor explicabil datorită back-ground-ului istoric. Chiar Selina spune într-un interviu că după căderea regimului, în statele ex-comuniste produsele vestice erau noi sau foarte rare, motiv pentru care erau prețuite la maxim.
În vest consumerismul a fost atrenat de apariția, la început de secol XX, a supermarket-urilor, dar și nivelului de trai ridicat. În acelați timp, după cădererea comunismului, influențele vestice s-au răspândit, motiv pentru care în țările estice risipa alimentară este în creștere.
Concluzii
Dacă acordăm mai multă atenție produselor pe care le avem deja, salvăm timp, bani, energie electrică și mediul înconjurător.
Modelul Selinei Juul ar putea fi preluat în orice stat. Activismul ei a reușit să atragă atenția unei probleme despre care danezii nu știau că o au până când nu le-a fost semnalată.
Selina Juul trage un semnal de alarmă tuturor cetățenilor acestei planete, dat fiind că încălzirea globală amenință tot mai mult viețile noastre. Soluțiile propuse de aceasta sunt accesibile tuturor, iar indiferent zona geografică, istorie, back-ground cultural și statut trebuie să fim atenți la ceea ce aruncăm în coșul de gunoi.
