De ce cred eu ca interzicerea A3 sau a PSD-ului n-ar fi o idee buna

Eu nu cred ca disparitia PSD sau a A3, cu forta, din diverse motive, e benefica. Partidele, statiile TV sau alte proiecte sunt o expresie a unei realitati pe care trebuie sa o acceptam, oricat de greu ar fi. Sa acceptam ca exista si sa acceptam ca trasul perdelei n-o s-o faca sa dispara peste noapte.

Dupa doua saptamani, o alta televiziune isi va asuma acelasi rol, un alt partid va prelua puterea celor disparuti. Si stiti de ce? Pentru ca acolo, in inima societatii noastre, exista dezamagiri profunde, frici imposibil de inteles cu adevarat, lucruri pe care noi nici macar nu ni le imaginam. Vorbim despre pensionari ca despre o clasa a societatii retardata si inchistata in mentalitate veche. Ii blamam ca nu se gandesc la viitor. Ca nu-si ajuta copiii sa evolueze. Asa sa fie? Cand ai 80 de ani, 70 de ani si multe chestii te-au lasat de mult, cand viitorul e doar un soi de plimbare perpetua pana la un portofel dramuit cu grija, cum dracului sa gandesti in perspectiva?

Suntem o societate rupta nu doar pentru ca unii au scoala si altii nu. Nu doar pentru ca unii au trait sub ceausescu si altii nu. Am ajuns sa cred ca asta e problema cea mai mica. Suntem o societate rupta pentru ca nu ne simtim unii pe altii. Nu vorbim, nu ne respectam, nu incercam deloc sa ne intelegem.

In satul in care tocmai ce s-au stins bunicii mei au mai ramas vreo 30 de oameni, majoritatea peste 60 de ani. Isi traiesc viata intre arat, semanat si gasit o forma sa aduca lemne din padure cu mai putin de 500 de lei un car. Traiesc iarna intre cele 3 sau 4 care de lemne pe care le cumpara.

Am vazut comentariile unora cum ca ei nu stiu pensionari cu pensii mai mici decat salariul multora dintre cunoscuti. Eu stiu. Eu stiu cel putin 50 de oameni, asa, la prima gandire, care au o pensie pe undeva pe la 1.000–1.100 de lei. Oameni care chiar traiesc de pe azi pe maine, care si-au dorit o decenta minima la pensie si acum, lipsiti de speranta pe care o avem noi intr-un viitor in care vom putea castiga bani dintr-un proiect sau altul, nu mai au nimic. Cand urlam la ei ca-s cretini si ca nu inteleg, nu cumva ii jignim? Ei n-au voie la o viata decenta? Nu conteaza ca mai traiesc un an sau doi.

Nimeni nu are parinti martiri, pentru ca nici noi, la randul nostru n-am fost educati sa fim martiri. Ca ne-am purta altfel cu cei din jur.

Acestor oameni, daca le stingem A3 sau le interzicem PSD, nu inseamna ca le stingem lumea si ii facem sa vada viata cu alti ochi. Nu. Ii facem doar sa creada ca au mare dreptate aia, ca s-au batut pentru ei si acum un regim totalitar i-a inchis. Si vor vota pe oricine se va opune acelui regim.

Pentru ca asta facem noi, votam impotriva celorlalti. Si, intr-un fel, suntem unii la fel ca ceilalti. Doar ca, desi lumile noastre sunt in oglinda, viitorul e fix acelasi. Unul in care, daca nu ne vom intelege, vom cadea impreuna din ce in ce mai jos.

One clap, two clap, three clap, forty?

By clapping more or less, you can signal to us which stories really stand out.