Jurații străini nu au sabotat-o pe Laura Bretan

Diana Mesesan
9 min readFeb 20, 2019

--

De vorbă cu jurnalistul William Lee Adams, membru în juriul selecției naționale pentru Eurovision, acuzat că s-ar fi răzbunat pe Laura Bretan pentru că e homofobă.

De câteva zile, circulă pe net următoarea poveste: Laura Bretan, o româncă talentată de 16 ani, a ratat calificarea la Eurovision 2019 din cauză că doi membri LGBT ai juriului, William Lee Adams și Deban Aderemi, ar fi pedepsit-o pe tânăra artistă pentru că aceasta a susținut referendumul din toamnă. Pe scurt, ar fi fost o răzbunare a unor tipi gay (și străini) pe o tânără care susține familia tradițională.

Povestea a fost preluată pe zeci de site-uri, în mii de postări și comentarii despre cum gay-ii conduc lumea, iar cei doi jurați au umilit o țară întreagă. Nimeni nu i-a întrebat însă pe jurați dacă punctajul acordat Laurei a avut o decizie politică la bază.

Câteva exemple de comentarii de pe social media:

„Nu stiu cat de homofoba o fi Laura Bretan, dar se vede clar cat de normalofobi sunt LGBTistii”

„2 homosexuali au refuzat României concurenta pe care România a ales-o. Înțelegeți ca astia sunt impotriva unei națiuni și a unei fete de 16 ani pentru ca Laura a susținut referendumul pentru familie?”

„Putem vedea clar ca LGBTQ conduce lumea, iar crestinismul a ingenuncheat in fata lor!”

„I wasn’t anti gay until now.. thank you ! as you want respect for what you are or what you believe in you should also show respect for those who are not sharing the same values as you.. Shame on you !”

„This is the reason I hate the LGBT community.
They tell everyone “spread love not hate” yet they are incapable of accepting other people’s views. Thumbs down for all the people that are actually THAT SICK to blame Laura for this!”

Care sunt elementele poveștii, așa cum e prezentată în presă și pe social media?

=> Laura Bretan, câștigătoare a concursului „Românii au talent” și finalistă la „America’s got Talent” participă la selecția națională pentru Eurovision. Toată lumea se așteaptă ca ea să fie câștigătorea.

=> În 10 februarie, un anume Eric Krüger își face un profil de Youtube pe care postează un video din octombrie 2018 cu Laura Bretan, în care aceasta îndeamnă românii să voteze DA la referendum.

=> Acest Eric Krüger ar fi un activist gay supărat că fata de 16 ani e homofobă, așa că numește video-ul: „Homophobic Laura Bretan supporting anti gay marriage referendum in Romania.”

=> Doi dintre jurații internaționali, care sunt gay, supărați și ei că Laura e homofobă, se hotărăsc să îi dea un punctaj mic ca tânăra să nu câștige.

=> Laura Bretan ratează calificarea la Eurovision din partea României, iar Eric Krüger postează următorul mesaj victorios pe Youtube: „We did it, guys!” Spune că cei doi jurați internaționali au pedepsit-o pentru că o persoană homofobă nu are ce să caute la Eurovision. „The gays won again! We are strong and, as Conchita said in her winning speech, We are unstoppable!

=> România e furioasă că niște jurați străini + gay au hotărât să îi dea o lecție unei fete de 16 ani pentru că aceasta susține familia tradițională.

Care sunt problemele cu narațiunea asta?

=> Toată povestea se bazează pe comentariile acestui Erik Krüger, care dă de înțeles că jurații gay s-ar fi răzbunat pe Laura. Problema e că nu știm cine e în spatele acestui cont fictiv. Pagina de Youtube a fost făcută pe 10 februarie, în aceeași zi în care Erik a share-uit video-ul din octombrie 2018, cu Laura Bretan îndemnând românii să voteze DA la referendum. E singura postare de pe pagina lui. Același video apare postat pe un site rusesc, un fel de clonă a Youtube: ru-clip.net. Alte detalii despre Erik Krüger nu există.

=> Nimeni nu i-a întrebat pe cei doi jurați incriminați dacă au făcut într-adevăr o alegere politică- adică dacă au pedepsit-o pe Laura Bretan că e homofobă.

=> Nimeni nu i-a întrebat pe cei doi jurați incriminați dacă îl cunosc pe Erik Krüger, care sugerează că ar fi o camaraderie între el și cei doi jurați: „We did it, guys!”

=> Au mai fost alți doi jurați care i-au acordat un punctaj mic Laurei: Șerban Cazan (România) și Tali Eshkoli (Israel), dar aceștia nu au intrat în vizorul public. Atenția s-a concentrat exclusiv pe cei doi jurați LGBT.

Piesa Laurei Bretan, „Dear Father”, a fost notată cu 6, respectiv 4, de către William Lee Adams și Deban Aderemi. Tot un punctaj mic a fost dat și de alți doi jurați: Șerban Cazan și Tali Eshkoli: 7, respectiv 7. Despre aceștia nu a zis însă nimeni nimic.

=> Comentariile scrise de Erik Krüger, care se prezintă ca un activist gay, sunt extrem de caricaturale: „The gays won again!” (Gay-ii au câștigat din nou), „As Conchita said in her winning speech, We are unstoppable!” (Cum a spus Conchita în discursul ei câștigător, suntem de neoprit), „They, as gay persons, felt that it is NOT RIGHT to let a homophobe go into Eurovision Song Contest” (Ei, ca persoane gay, au simțit că nu e corect să lase un homofob să participe la concursul Eurovision).

=> Discursul ăsta nu pare să corespundă unei persoane LGBT reale, ci mai degrabă unui stereotip despre persoanele gay propagat de către Coaliția pentru Familie (CpF) și sateliții ei: gay-ii care vor invada lumea, care sunt intoleranți cu oricine care nu gândește ca ei.

=> Toată povestea asta vine mănușă pe discursul CpF despre „dictatura LGBT”, despre cum „ideologia LGBT” ne este impusă din afară și cum va cuceri spațiul public.

=> Câteva dintre publicațiile care au răspândit povestea asta: Active News, Sputnik, EVZ, Adevărul, Știripesurse sau Kanal D.

=> Unul dintre comentarii descrie efectele pe care acțiunea lui Eric le-a avut: „Dear Eric, you just had the “performance”to transform a lot of people to be anti LGBT and homophobic. What can I say, congratulations!😂👏🏻 ” („Dragă Eric, tocmai ai reușit “performanța” de a transforma o mulțime de oameni în anti-LGBT și homofobi. Ce pot să spun, felicitări!”)

Rezumând situația, o persoană cu un profil de activist LGBT a produs un val uriaș de homofobie. Poate că a fost un efect la care „activistul” nu s-a așteptat. Dar mai poate fi o interpretare: că persoana din spatele acestui profil a mizat tocmai pe acest efect. A creat un profil de activist LGBT descins direct din ficițiunile despre gay-ii intoleranți și răzbunători, care vor să își facă dreptate cu orice preț. E previzibil efectul pe care un astfel de personaj îl va avea în România.

Activiștii LGBT cu care am vorbit mi-au spus că o persoană din comunitate nu ar vorbi așa niciodată: „The gays won again!”. E un discurs caricatural.

Dar e greu de tras o concluzie doar pe baza unei analize de discurs și în lipsa unor informații concrete despre cine e (în spatele lui) Erik Krüger.

Ce e uimitor, însă, e că vocile juraților acuzați lipsesc complet din dezbaterea publică. Iar aceștia, spre deosebire de profilul fictiv Erik Krüger, sunt persoane în carne și oase. Toată povestea asta a fost construită pe asumpția că aceștia ar fi votat astfel încât să îi dea o lecție tinerei „homofobe”, dar nimeni nu i-a întrebat dacă au făcut asta într-adevăr.

Le-am scris lui William Lee Adams și lui Deban Aderemi pe Twitter și pe Facebook. William a răspuns destul de repede și a fost deschis să vorbească. L-am întrebat dacă îl cunoaște pe acest Erik Krüger, dacă decizia lui ar fi fost motivată politic- dacă a pedepsit-o pe Laura pentru că ar fi „homofobă” și de ce și-a schimbat atitudinea față de Laura (unul dintre argumentele aduse la teoria „răzbunării” e că inițial cei doi jurați s-au arătat încântați când au ascultat varianta de studio a piesei Laurei, dar ulterior, când au văzut-o live pe aceasta, i-au dat note mici).

Răspunsurile lui:

„Hello Diana. I do not know any Erik Kruger. Can you please send me the link? Thank you for flagging this.” („Salut Diana. Nu îl cunosc pe niciun Erik Kruger. Îmi poți trimite te rog un link? Mersi că mi-ai semnalat asta.”)

„I know that he [Deban] was also avoiding all mentions of the artists on social media. To stay neutral.” („Știu că și el [colegul lui, Deban] a evitat toate menționările artiștilor pe social media, ca să rămână neutru.”)

„ I was raised Baptist in the state of Georgia which is religiously conservative. I was Baptised at age 15.”(„Am fost crescut baptist în statul Georgia, care este conservator din punct de vedere religios. Am fost botezat la vârsta de 15 ani.”)

„Yes, it seems that they are trying to put words in our mouths or somehow connect us to that issue.” („Da, se pare că încearcă să ne pună cuvinte în gură sau să ne conecteze într-un fel la această problemă.”)

„We have received dozens of threatening messages.”(„Am primit zeci de mesaje de amenințare”).

„And they forget two other jurors from Israel and Romania voted the same as us. But because they are straight it doesn’t fit their narrative.” („Și au uitat că doi alți jurați din Israel și România au votat la fel ca noi. Dar pentru că aceștia sunt heterosexuali, detaliul ăsta nu se potrivește cu narațiunea lor.”)

„ Yes, we were listening to studio cuts. That’s totally different to a live performance. With graphics, live vocals, etc.”(„Da, [inițial] am ascultat o versiune de studio. Asta e complet diferit de o interpretare live.”)

„ In 2017 I strongly disliked the studio version of „Blackbird” in Finland. Then, when I was on the jury for their national selection, I gave „Blackbird” my highest points. The live version came to life for me, while the studio cut did not. There was no controversy or drama afterwards. A change of heart when seeing a full stage show shouldn’t be so shocking.” („În 2017, mi-a displăcut foarte tare versiunea de studio a piesei „Blackbird” în Finlanda [o piesă cântată de Norma John, un duo care a reprezentat Finlanda la Eurovision în 2017. Apoi când am fost în juriul lor pentru selecția națională, am dat piesei „Blackbird” cele mai mari note. Versiunea live a prins viață pentru mine, dar cea de studio nu a reușit. Nu a existat nicio controversă sau dramă după aceea. Nu ar trebui să fie atât de șocant că cineva își schimbă părerea după ce vede un show live”).

Câteva concluzii despre povestea gay vs. homofob:

Zeci de publicații de la noi au tras o concluzie despre acțiunile unor oameni, fără să încerce să le ceară părerea măcar, bazându-se doar pe interpretările date de o persoană cu un cont fictiv de Youtube. Asta arată cât de iresponsabil răspândește presa din ziua de azi informații neverificate.

Arată, de asemenea, cât de ușor poate fi instrumentalizată tema LGBT. E nevoie să arunci un mic chibrit ca să ia foc o țară întreagă.

Faptul că juraților li s-au atașat niște intenții, fără să le fie ascultată vocea, doar pentru că ar fi LGBT, arată cât de mult persoanele LGBT sunt încă văzute aproape ca niște ficțiuni politice la noi, ca un fel de holograme fără voce. Nu ca persoane în carne și oase.

Ar fi important de investigat cine e în spatele contului Erik Kruger. Povestea generată de el a născut un val de homofobie mai mare ca în timpul referendumului. Persoana (persoanele) din spatele acestui cont au reușit să construiască — „martirul perfect”(o fată de 16 ani, pedepsită pentru că sprijină familia tradițională)- termen foarte potrivit găsit de amica mea, Flavia Matei- în raport cu „perspecutorul perfect” (bărbați gay din Vest, prezentați ca răzbunători și purtători ai steagului “ideologiei” LGBT).

--

--