77 de ani în urmă a început cel de al Doilea Război Mondial

Azi, la fel cum și în anii precedenți, societatea moldovenească discută despre „primul sunet”: trebuie sau nu organizate careurile, trebuie sau nu alungați preoții și politicienii de la evenimentele școlare, trebuie sau nu de adus flori profesorilor, cine e mai înapoiat, cine e mai sovietic etc.

Pe 1 septembrie 1939 a început cel de al Doilea Război Mondial. Un război care a luat viața a 60 de milioane de oameni (60000000 de oameni) și a distrus viețile altor zeci și sute de milioane, un război care a modelat, de fapt, lumea în care trăim azi.

Răzbiul a început cu luptele de la Westerplatte.

După Primul Război Mondial, țările câștigătoare au declarat orașul Danzig, una din principalele baze militare navale ale Imperiului Geraman înfrînt — Oraș Liber. În perioada interbelică, Orașul Liber Danzig (sau Gdansk, în poloneză) era în uniune vamală cu restul Poloniei și sub protecția Ligii Națiunilor (predecesorul ONU).Westerplatte era o bază militară de aprovizionare a Armatei Poloneze, amplasată la intrarea în portul Gdanskului.

Cu o zi înainte de data planificată a începerii atacului (inițial era 25 august), în portul Gdanskului a intrat cuirasatul SMS Schleswig-Holstein, al flotei germane, cu o vizită de prietenie.

SMS Schleswig-Holstein

La 4:30, pe 1 septembrie 1939, Schleswig-Holstein a dat prima salvă a războiului în direcția bazei poloneze Westerplatte.

Depozitele poloneze aveau în dotare doar cu: un tun de calibrul 76 mm, fabricat în 1902, 2 arme anti-tanc 37 mm, 4 aruncătoare de mine și arme ușoare. 182 de soldați și ofițeri polonezi au ținut piept 7 zile în fața grupului armatei germane formate din: 3 nave miliare (SMS Schleswig-Holstein, barca Von der Groeben, distrugătorul T-196); 70 de avioane de vânătoare Junkers Ju-87 și 65 de piese de artilerie și 3500 de soldați. Polonezii au pierdut doar 15 persoane decedate, iar naziștii aproape 200 de morți și tot atîțea răniți. După 7 zile de lupte, când aproape toată garnizoana Westerplatte nu mai putea lupta din cauza rănilor și lipsei de muniții, ofițerii, democratic, au votat să capituleze.

Comandantul german generalul Friedrich Eberhardt, în semn de respect pentru curajul polonezilor, i-a permis comandatului polonez maiorului Henryk Sucharski să-și păstreze sabia de ofițer în prizonierat.

Capitularea Westerplatte

Din păcate, în Moldova puțină lume știe despre această luptă istorică, remarcabilă. Păcat.

Citiți despre Westerplatte măcar pe Wikipedia. Citiți.