Caz real! Despre istoria implicării Veneției în treburile interne a Moldovei

De declinul Principatului Moldovei, la ultima sa perioadă de creștere, este responsabilă Veneția. Iată de ce:

  1. Ultima domnie cu adevărat glorioasă a fost domnia lui Vasile Lupu, care a intrat în declin în urma unei întîmplări despre care cronicarul ne spune:
S-au cutremurată toate țărîle acéstea prinpregiur de năprasnica turburarea Crăiei Leșești. Insă țara cu nărocul, cu cîrma și vîlfa vestitei domniei Ini Vasilie-vodă, cîțva ani si după ce să rădicase Hmil, au stătutŭ neclătită de nimea, pănă la anul… într-acestŭ an începătorul spre mare scădere țărîi, întorcîndu-să tătarîi den Țara Leșască cu plean, bugegenii și o samă de crîrneni au lovit la întorsul său pren țară și ca o oaste ce trecea, nu poate hi să nu și strice ceva. Au venit pruténii și de pe alte văi pe lîngă Prut cu jalobă la Vasilie-vodă, jeluindŭ că-i pradă tătarîi și le strică pîinile. Și într-una de dzile, prilejindu-se Vasilie-vodă vesel la masă și viindŭ jalobă iară pre tătari că strică țara, cum au fostŭ la masă vesel, au chemat îndată căpitanii, dîndu-le poruncă să purceadă într-acea dată cu toți slujitorii și din slugi boierești și din tîrgŭ, cineși ari vrea în dobîndă, să lovască pre tătari. Au făcutŭ îndată porunca căpitanii și neamul den hirea sa a muldovenilor lacomi la dobîndă, care cumŭ au putut și den oraș a dobîndi cal, fiindŭ orașul plin de toată sama de oameni pre atunce și den slugi boierești mulțime și au mărsŭ depreună cu slujitorii, de au lovit pre tătari fără veste, negîn-dindŭ tătarîi de una ca acéia.

Adică, tătarii care reveneau în Crimeea din Polonia, după înfrângerea răscoalei lui Bogdan Hmelnițki (Hmil) au decis să facă un cîrlig și să mai jefuiască Moldova oleac. Vasile Lupu a trimis o oaste creată ad-hoc să-i bată pe tătari.

Era descălecată orda cu temeiul la un satu anume Brătulénii la Răzina, încărcați tătarîi de robi și de plean den Țara Leșască. Nefiindŭ gata, au întratŭ ai noștri îndată într-înșii cu săbiile. Perit-au mulți tătari și le-au luat ai noștri și pleanul și robii , carii numai cu fuga au putut a hălădui dentr-acela feredeu spre Bugeag, ce și pe cale, în multe locuri, le-au ținutŭ calea ai noștri pe la Lăpușna.

Tătarii nu au uitat afacerea asta și:

Tătarîi, dacă au scapatŭ la Bugeag, îndată pren câteva capete au făcut știre la hanul cu mare jalobă, cum i-au lovitŭ moldovenii fără veste, tre-cîndŭ ei spre locurile lor, fără nice o stricăciune țărîi și le-au luat atîta plean și atîtea rohi. S-au împlut îndată și hanul, și toate capetele a Crîmului de vrăjmășiie, fiindŭ și simeți pre acéle vrémi, din izbîndile asupra léșilor, îndată au trimis știre la împărățiie pre Vasilie-vodă și pre toată țara cu pîră că este haină. Și turcilorŭ la mare socoteală, și prepus era domniile cestor țări, așea de tare și de temeinice; ce îndată au pozvolitŭ hanului, să hie volnicŭ a prăda Țara Moldovei, pentru fapta acéia.

După acest episod, domnia lui Lupu (evident, toate asemănările cu alți oameni cu același nume sunt pur întîmplătoare) a intrat în declin și s-a terminat cu Bătălia de la Finta, în 1653, dintre valahi și polonezi pe de o parte, și moldoveni și cazaci pe de altă parte. Moldovenii și cazacii au fost înfrînți, iar Vasile Lupu a fost întemnițat în închisoarea Celor 7 Turnuri, la Stambul.

2. Ce au căutat tătarii în acea vară în Moldova? Bogdan Hmelnițki, în alianță cu Hanul Crimeii, a început răscoala cazacilor împotriva dominației aristocrației poloneze. După o serie de succese ale cazacilor și tătarilor, regele Jan II Cazimir încheie un armistițiu cu tătarii, care părăsesc oastea și se întorc acasă, prin Moldova.

Răscoala lui Hmelnițki, evident, a avut motive foarte adînci, dar a fost declanșată, inclusiv slăbirii Poloniei și puterii regale în urma unui război greu pe care l-a purtat cu Imperiul Otoman.

3. Războiul Poloniei, care a dus la întărirea pozițiilor lui Hmelnițki în ierarhia căzăcească și la slăbirea Poloniei, a fost provocat de… VENEȚIA!

Avîndu acéia crai Vladislav și praxis, adecă știință, ce sîntŭ turcii, cu războiul de la Hotin cu sultan Osmanŭ, la care războia fusese singur el cu sine, trimis de tată-său, Jigmontŭ, craiul leșăscŭ, îndemnatŭ de papa de Rîmŭ și de venețiieni (!!!!!), cu mare făgăduință și cu bani gata de la papa, de anŭ în anŭ, pre 12.000 de oaste leafa de la sine și venețiienii (!!!!!)avîndu cu turcii începute războaie la Critu, au pus gîndul craiul leșăscŭ numai să înceapă sfada cu turcii.

Deci, în final, anume Veneția a provocat războiul, care a provocat răscoala, care a provocat trecerea tătarilor prin Moldova, care a provocat confruntarea de la Brătuleni, care a provocat conflictul lui Vasile Lupu cu Hanul și cu Sultanul, care a dus la sfîrșitul domniei lui Lupu.

Совпадение? Не думаю!