despre Reforma electorală

Ca să nu mai vorbim de pe pereți — veche și respectată îndeletnicire a moldovenilor, haideți să vorbim la subiect.

  1. Facem abstracție de faptul că orice reformă politică se face în interesul forței de la guvernare. Cel puțin cei așa cred.
  2. Ne închipuim că trăim într-o țară ideală, unde deputații, în general, au demnitate și nu se vînd.
  3. Presupunem că autoritățile nu fac „scheme” la numărarea voturilor.

Cele mai recente alegeri parlamentare au avut loc în pe 30 noiembrie 2014. Demult. Peisajul politic e absolut altul. S-au schimbat liderii, unii s-au dus la pușcărie, alții au preluat puterea oficial, atunci a fost scos din ecuație Renato Usatîi, a fost băgat în ecuație Igor Dodon, care între timp a fost băgat și în clădirea administrației prezidențiale, dar:

  1. Nu putem lua în considerație rezulatele alegerilor prezidențiale, pentru că acolo nu au participat 2 forțe politice importante: PD și PN.
  2. Ar fi posibil să vedem, doar pentru informare rezultatele alegerilor locale (pentru consiliile de gradul II — raionale/municipale), dar cu anumite rezerve.

Prima. Cum ar fi dacă la parlamentarele din 2014 era aplicat sistemul circumscripțiilor? Să vedem.

La alegerile din 2014 au participat 1649402 de alegători, iar circumscripțiile electorale, după Legea lui Plahotniuc (propun așa o denumire, la naiba modestia) se fac în dependență de numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent.

1649402/101=16330 de alegători per circumscripție. Asta înseamnă:

  • Chișinău (+diaspora) — 28 de deputați
  • Bălți — 3–4 deputați
  • Găgăuzia — 3–4 deputați
  • Dondușeni (raion) — 1 deputat
  • Orhei (raion) — 3 deputați
  • Basarabeasca (raion) — 0,6 de deputați

Fair? Nu știu. Să vedem cum vor împărți ei Chișinăul în 28 de circumscripții, că dacă sunt mai puține nu este cinstit. Nu-i așa? Să vedem care ar fi deputații din Chișinău.

Botanica — 80613 de alegători — 5 deputați. Mai jos este indicat cine cîștigă în primele 50 de secții de vot (nr. 1–50)

Cu roșu — secțiile în care au cîștigat socialiștii, respectiv, toți 5 deputați de Botanica ar fi socialiști, deși, în realitate au luat doar 39,75%, deci nu mai mult de 2 fotolii parlamentare.

În general, cam aceeași situație ar fi și pe țară. Aici sunt rezultatele pe țară, pe unități administrativ teritoriale.

PSRM a cîștigat în 13 UAT (inclusiv Chișinău și Bălți), PLDM — 10 (în majoritate, zonele rurale din centrul țării), PCRM — 8 unități administrativ-teritoriale și PD — 4, PL nu a cîștigat nicăieri.

Problema e cu sistemul First-past-the-post când acela care are mai multe voturi, ia totul:

  • Candidatul A— 33%
  • Candidatul B — 34%
  • Candidatul C — 33%

Înseamnă că 34% din alegători vor avea reprezentant în Parlament, 66% — nu. Să vedem care a fost raportul votanților care au avut reprezentanți în Parlament vs votanți care nu au avut (% partid parlamentar A+% partid parlamentar B+% partid parlamentar C).

Chișinău — 84,48%

Bălți — 84,00%

Soroca — 80,07%

Alta ar fi situația cu alegerile pe circumscripțiile uninominale. Să luăm exemplul celor 50 de secții de la Botanica — 59682 de votanți, vreo 4 deputați — 41 de secții cîștigate de socialiști, 9 — alte partide (PLDM și PL). Puține șanse ca secțiile să fie grupate în circumscripții astfel încît să favorizeze vreun partid de dreapta.

În aceste 50 de secții PSRM a luat 17044 de voturi, adică 28,55%. La fiecare secție de vot ne-socialistă, revin cîte 3 secții socialiste, asta le garantează victoria în toate cele 4 circumscripții potențiale.

Comparați cu cifrele de mai sus: 80–85% vs 30%.

Reforma electorală sau „Legea lui Plahotniuc” înseamnă reducerea reprezentativității Parlamentului în general, pentru că o astfel de situație este tipică pentru toate unitățile teritorial administrative.


Concluzii:

Cui bono?

Partidului Socialiștilor (lui Vlad Plahotniuc)

  • Știm (din evoluția partidelor de la 2000 încoace) că electoratul moldovenesc este cam 45% de stînga, 40% — dreapta, 15% — variabili. Rezultatele diferă doar în dependență de demoralizarea/entuziasmarea segmentelor electorale și, respectiv, prezența lor la vot. Pe segmentul de stînga domină PSRM, pentru că Plahotniuc (media holdingul, forțele politice locale și justiția) îl distruge sistematic pe unicul concurent — Renato Usatîi. Stranie coincidență, nu?
  • Forțele de stânga au fost dezintegrate (PCRM) cu ajutorul PD-ului, în ultimii 4 ani. Asta înseamnă că toate voturile de stînga se concentrează la socialiști, cu excepția cîtorva orașe în nord, care îi vor mai fi fidele lui Usatîi încă puțin timp.
  • 45:1 = 45 %
  • 40:3=13,3 %

Este, practic, imposibil ca vreun partid de dreapta (PAS sau PDA) să-și mobilizeze electoratul într-atît încît să depășească candidatul socialist. Fieful dreptei vor rămânea circumscripțiile rurale din centrul și, parțial, sudul țării: Cahul, Canemir, Anenii Noi, Cimișlia, Criuleni, Hîncești, Ialoveni, Stășeni și Telenești. Asta-i 374774 de votanți (datele 30 noiembrie 2014) sau 23 de mandate (maximum). Dar nici ele nu vor putea fi garantate, pentru că alianța PD+ PSRM va purta pe băț (în campania electorală) cadavrul dezintegrat al PL-ului și a altor partide mici de dreapta, ca să știrbească din rezultatele dreptei reale.

PD-ul nu va reuși să ia mai mult de 5 mandate. În cel mai fericit caz (pentru democrați).

Fie că va cîștiga PSRM (cel mai probabil) vreo 70%, fie că PD-ul va reuși să-și facă fracțiune după modelul găgăuz, același om cîștigă.

Iar lamentările atât de aprinse ale lui Dodon, sunt într-atît de aprinse, că nu sunt credibile deloc. Amintiți-vă cum a fost campania prezidențială.


От такие дела, малята!

P.S. Învățăm, cu toții, termenul de Gerrymandering. Va fi foarte actual în Moldova.