Cred ca fiecare din noi au avut ocazia sa le observe pe cerul albastru si senin candva al patriei. Acum sunt din ce in ce mai dese, iar vremea e si ea din ce in ce mai de nestavilit. Sa fie oare o pura intamplare?

Cum le diferentiem:

1. Darele normale rezultate in urma combustiei kerosenului in turboreactoare

Principalul component al benzinei de avion il reprezinta kerosenul. Acesta este fracțiunea din țiței care distilă între 150–275 °C. Este un lichid limpede, format din hidrocarburi care conțin între 6 și 16 atomi de carbon în moleculă. Are densitatea de 780–810 kg/m3. Punctul de inflamabilitate este cuprins între 37–65 °C, iar temperatura de autoaprindere este de 220 °C. Puterea calorifică inferioară este de 43,1 MJ/kg, iar cea superioară de 46,2 MJ/kg. Kerosenul nu este miscibil cu apa, dar este miscibil cu solvenți petrolieri.

Combustibilii de aviație constau insa din amestecuri cu peste o mie de produse chimice, în principal hidrocarburi (parafine, olefine, naftene și aromatice), aditivi cum ar fi antioxidanti si deactivatori metalici, precum și impurități. Componentele principale includ n-heptan și izooctan. Ca și alți combustibili, combustibilul de aviație pentru motoarele cu piston cu aprindere prin scânteie — sunt descrise prin evaluarea acestora fata de octan (cifra octanica — CO).
 Alcoolul, amestecurile alcoolice și alți combustibili alternativi pot fi utilizate experimental, dar prezenta alcoolului nu este permisă în orice specificatie a combustibilului de aviație certificat. Deci, gazele de combustie rezultate in urma combustiei kerosenului, ar trebui sa fie compuse doar din CO, CO2 si H2O (apa). Uneori, datorita aditivarii, pot aparea si reziduuri solide, de culoare neagra (asemanatoare funinginii, dar mult mai fine).

Principala caracteristica: se disipa usor, repede, nu sunt colorate!

2. Darele anormale rezultate in urma spray-erii de sub aripi, intre turboreactoare

Primii care au sesizat fenomenul au fost americanii, in SUA existand la ora acuala zeci de ONG-uri care cer investigatii din partea guvernului si sustin raspicat ca otrava picata din cer nu este doar o teorie excentrica, a conspiratiei.

Totul a inceput in jurul anului1996, an in care mai multi cetateni americani au observat ca de la o vreme, dârele lasate de avioane pe cer s-au inmultit considerabil, devenind dese si neobisnuit de persistente in comparatie cu darele de combustie normale.

De la americani avem si denumirea de CHEMTRAILS, adica “urme chimice”, data acestor dâre toxice imprastiate de avioanele mari.

In presa au transpirat chiar cateva fotografii controversate care au starnit multa valva la vremea lor si care infatisau avioane modificate, stranii, avand butoaie in locul pasagerilor.

Principala caracteristica: se disipa foarte greu, uneori sunt colorate, persistenta lor pe cer „deranjeaza” privitorul. Determina o tuse seaca, grea.

Acest fenomen a avut loc in Constanta si in alte cateva orase situate in sudul tarii.

Astfel, in urma cu cativa ani, in primavara lui 2010, soferii constanteni s-au trezit cu un strat foarte fin de praf caramiziu pe capotele automobilelor. Evident, singurii incantati de acest fenomen au fost patronii spalatoriilor auto care spun ca au avut in acea zi incasari cu 200% mai mari decat intr-o zi normala de lucru.

Neobisnuitul fenomen a starnit curiozitatea specialistilor de la Agentia de Protectie a Mediului (APM) care au colectat mostre de praf si le-au dat la analize.

In laborator a fost stabilita prezeta plumbului, cuprului, arsenului, cadmiului, fierului si a altor metale in compozitia prafului caramiziu, metale care in mod normal nu ar avea ce cauta in atmosfera iar inhalarea lor este considerata a fi deosebit de periculoasa, mai ales pe termen indelungat. Pe termen scurt provoaca dureri de cap, tulburari de somn, tuse seaca, stari de anxietate, nervozitate excesiva, senzatia de mancarime.

Fenomene similare au fost inregistrate si in alte orase, cum ar fi Atena, dar si in unele zone din vestul Europei, in special deasupra Germaniei.

Dupa ce, ani in sir, autoritatile nu au facut niciun comentariu oficial pe marginea discutiei legata de aceste chemtrails, recent s-a produs o premiera istorica.

Pentru prima data un oficial al administratiei americane a recunoscut ca exista avioane care imprastie in mod deliberat substante chimice in atmosfera cu scopul de a combate fenomenul incalzirii globale.

Departe de a lamuri problema, declaratia oficialului american nu a facut decat sa adanceasca si mai mult misterul si sa ridice totodata multe alte intrebari care isi asteapta inca un raspuns. Cum ramane cu populatia, cu riscurile la care aceasta este deliberat supusa?

Suntem victimele unui atac chimic pe scara planetara, lansat din avioane si disimulat in acele dâre de fum si condens ce raman in urma avioanelor cu reactie?

Efectul substantelor chimice raspandite astfel in atmosfera afecteaza atat mediul cat si sanatatea fiecaruia dintre noi. Cine plateste?

Dârele mortii, avioanele otravitoare, chemtrails sau cum vreti sa le numiti, este vorba de acelasi lucru: urme tot mai dese si mai groase fata de cele cu care eram obisnuiti in copilarie cand urmaream cu privirea traiectoriile avioanelor cu reactie.

Autoritatile aeroportuare au sustinut atunci ca este vorba de avioane pentru teste iar butoaiele sunt umplute cu apa si au rolul de a ajuta la efectuarea unor teste legate de masa avionului, apa fiind eliberata treptat in atmosfera.

In diferite colturi ale lumii au aparut astfel, in mod inexplicabil, depuneri de praf toxic peste zonele locuite, acestea generand moartea, la fel de inexplicabila, a unor stoluri intregi de pasari sau chiar a unor bancuri de pesti.

Exemple de chemtrails din Romania:

Sa fie oare vreo legatura intre chemtrails si zapada care arde?

Sau e si asta tot o intamplare?

Bibliografie:

***

http://jurnalulbucurestiului.ro/chemtrails-urme-de-condens-chimice/