În legătură cu politica de personal, cu resursele umane, consider că este absolut necesară o regândire pe baze clare și practice a acestor lucruri, o corelare a intrărilor și ieșirilor din sistem, o reglementare strictă a detașărilor judecătorilor la alte instituții publice, în sensul diminuării considerabile, spre anulare, dar și luarea în considerație a impactului noilor acte normative asupra sistemului, care a reclamat o creștere de personal, fără discuții.

Problema detașării judecătorilor la alte instituții ale statului și în special la cele din subordinea MJ a devenit o practică notorie de eludare a dispozițiilor legale conform cărora un judecător nu poate desfășura alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.

Pe de altă parte, consider că detașarea unui judecător în cadrul MJ și a instituțiilor subordonate acestuia vine în contradicție cu concepția legii în legătură cu statutul de magistrat, acesta ajungând în final să susțină un proiect politic al organului executiv.

Cu ce autoritate se mai poate întoarce la funcția de magistrat apoi?

De asemenea, observând atent fenomenul politicii de personal de-a lungul timpului, am constatat că trebuie umblat la cauzele care reclamă atragerea de noi resurse umane, și nu neapărat la o creștere exponențială a acestora, astfel cum ar părea la prima vedere.

Trebuie accentuat rolul unor modalități alternative de soluționare a conflictelor până la ajungerea acestora în instanță, trebuie ca organul legislativ ce urmează să se formeze din toamnă să țină cont atunci când legiferează, de impactul pe care îl poate avea o lege adoptată sau lipsa unei reglementări, și să intervină prompt, ca să nu mai creeze prin nepăsare cadrul propice pentru sufocarea instanțelor cu dosare .Problemele oamenilor ar putea uneori fi rezolvate printr-o simplă reglementare legislativă.

Desigur că este necesară și sporirea numărului de judecători și grefieri în contextul actual, de efervescență legislativă, însă acest aspect se poate realiza pentru moment și cu resurse interne, prin transformări de posturi de la alte instituții și chiar de la Ministerul Justiției, cu personalul asimilat judecătorilor, reducerea considerabilă a numărului celor detașați la alte instituții și înlocuirea acestora acolo cu alt personal juridic.

Însă este fundamental să se regândească global o strategie care să vizeze scăderea numărului de cauze pe fiecare judecător și evident o echilibrare a repartizării acestora la nivelul întregii țări, iar abia după aceea să se urmărescă dacă și în ce măsură este necesară suplimentarea posturilor.

Personal, consider că aici este cheia pentru rezolvarea problemelor cu resursele umane.