M-am Vindecat Singură

Mi-am vindecat o gâlmă la sân de 4 cm în două luni de una singură şi cu ajutorul lui Dumnezeu.

Soluţia este foarte simplă şi la îndemâna oricui: alimentaţie preponderent vegană şi un tratament naturist de la Plafar. Dar, ceea ce a făcut diferenţa este starea emoţională. Când ţi se întâmplă ţie, devii subiectiv, adică apare îngrijorarea, mai ales că mama a decedat din cauza cancerului la sân în urma cu 10 ani.

Iar pentru claritatea interioară, pentru starea emoţională necesară că mă pot vindeca, m-am pregătit vreo 12–13 ani de zile, numărând de la prima carte de dezvoltare personală pe care am citit-o după ce am văzut filmul Secretul, lucru de care sunt mândră.

Din fericire, am surprins parte din aceasta călătorie pe blog din 2016, scriind despre ce se întâmplă când eşti în necunoscut, când nu ştii unde te duce situaţia în care eşti acum, când aparent ceea ce faci nu contează, nu îţi aduce rezultate imediate, nu pare practic, realist sau profitabil şi în plus, din cauza asta, eşti respins şi social. Iată totusi, că am ajuns la un rezultat relevant şi pentru alţii, iar această vindecare a fost pentru mine o nimica toată. Am postat pe Instagram cam ce am mâncat în acest timp (mihaelaflodragan).

Am început blogul pe principiul de monitorizare al progresului personal prin experienţe comune către îndeplinirea unui vis mare.

“Deci, visul ăsta imposibil este ca un punct de reper ajutător pentru PREZENT în care identifici informaţii şi experienţe relevante la care nu ai fi fost atent până la momentul respectiv şi care iţi vor uşura situaţia actuală, a căror IMPACT IMEDIAT este rezolvarea INDIRECTĂ a problemelor PREZENTE”. Drăgan Mihaela Floriana, citat din blogul meu.

Concluzia este că toate soluţiile şi resursele sunt permanent disponibile, simple, uşoare si la îndemână. Iar ca să le vezi, ai nevoie de claritatea interioară, iar ca să poţi dovedi lucrul ăsta prin rezultate, necesită timp de lucru cu sine şi să respecţi sezonalitatea condiţiilor necesare astfel încât să se întâmple printr-un disconfort uşor de suportat, cu costuri mici, fără efecte negative şi cu un efect pozitiv maxim.

Ştiam că o să mă ducă undeva, dar nu ştiam unde. Partea interesantă este că nu ajungi nicăieri, ci doar te dezvolţi în continuu în prezent. În prezent, creezi în continuu o versiune mai bună de a ta. Asta înseamnă că pentru mine, visul a fost şi este real în prezent din momentul în care l-am stabilit, iar problema de sănătate a fost rezolvată tot în prezent ca o inerţie a ceea ce am devenit de-alungul timpului… în prezent, încercând să-mi îndeplinesc prin acţiuni mărunte acel vis mare.

Ideea de deveni cineva sau de a atinge un obiectiv viitor se întâmplă în prezent prin faptul că progresul este ciclic prin construirea şi dezvoltarea repetată a acţiunilor mărunte care au o semnificaţie personală în contextul potrivit. Iar ciclicitatea progresului înseamnă să aştepţi un context propice pentru a acţiona, să aştepţi schimbarea condiţiilor exterioare ca şi anotimpurile pentru agricultură astfel încât să fii susţinut cu uşurinţă ca să fii şi fericit pe parcursul călătoriei, în timp ce îţi atingi obiectivele în armonie cu mediul înconjurător, fie că este vorba de natură, economie sau de oameni.

Deci, progres ciclic înseamnă şi că, după ce ai întreprins o acţiune în direcţia dorită, să laşi un ragaz de timp să treaca ca să te bucuri şi de viaţă în general, cu celelalte aspecte ale ei şi pentru a se mai aşeza un pic lucrurile. La început, paşii sunt rari, dar în timp, aceştia se accelerează pentru ca devii mai puternic, cu o claritate interioară mult mai mare, ceea ce iţi permite să faci lucrurile în mod previzibil, realist, pragmatic şi din punct de vedere calendaristic în timp ce rămâi conectat la Dumnezeu şi împământat pentru a iniţia în continuu acţiuni mărunte relevante la timpul potrivit care se vor dezvolta în timp.

Pentru mine, această vindecare reprezintă sfârşitul unui ciclu în necunoscut şi începutul unuia nou previzibil cu rezultate concrete. Lucrurile au intrat pe un făgaş drept pentru mine. De aceea, am decis să postez din nou, să împărtăşesc ce învăţ de-alungul timpului, scriind totuşi pentru mine sub forma unui jurnal personal ca să dobândesc o mai bună claritate asupra lucrurilor pe care le fac, mai mult sau mai puţin intuitiv.

Mihaela