Primul deputat român în Dieta de la Budapesta. Lista parlamentarilor de Brașov 1848–1919

Comitatul Brașov a cunoscut și ca Varmeghia Brașovului (în maghiară Brassó vármegye, în germană Komitat Kronstadt), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876–1920. Acesta nu era nici pe departe la fel de mare ca actualul județ Brașov, ci cuprindea un teritoriu intre Apața și Timișul de Sus de la Nord la Sud, iar de la Est la Vest limita intre Prejmer și Vama Buzăului și dincolo de Râșnov, dar până la Tohan. La Vest se învecina cu Județul Făgăraș, la Nord cu Târnava Mare, la Est cu Trei Scaune și la Sud cu Regatul României.

La 1910 depășea ușor 100.000 locuitori și avea o proporție aproape egală între români, sași și maghiari.

Cum Comitatul Brașovului făcea parte din Regatul Maghiar, parte a imperiului dualist de la 1867, reprezentanții săi luau parte la lucrările Dietei de la Budapesta. Bucovina era parte a Cisleithaniei (părțile austriece) și aveau reprezentanți în Parlamentul de la Viena.

Sistemul de vot în toată Austro-Ungaria era inițial unul cenzitar, apoi a evoluat și s-a organizat pe colegii. Primul era rezervat marilor proprietari. Începea o democratizare a vieții politice. În 1896 s-a creat un al cincilea colegiu în care votau toți cei care nu puteau să voteze în primele patru colegii. În 1907 s-a introdus votul universal.

În arhivele maghiare, în tumultoșii ani 1848–1849 deputat de Brașov îl găsim pe Roth Iles.

Între 1865–1869 deputați de Brașov erau Bomches Frigyes și Trauschenfels Emil. La 1869 îi avem ca reprezentanți pe Bomches și Wachter Frigyes. Nu știu dacă erau frați, tată și fiu, sau între sașii brașoveni numele acesta o fi fost la fel de comun ca ”Popescu” astăzi. Sau poate că nu în România s-or fi inventat nepotismul și beizadelele. Între 1875 și 1878 revine Trauschenfels Emil și apare și Korodi Layos.

Din 1878 am găsit o organizare pe colegii. Există doi deputați de Brașov, unul pe colegiul Hărman și altul pe colegiul Ghimbav.

Pe colegiul Hărman deputat devine Gidofalvy Albert, iar pe cel de Ghimbav Zay Adolf primește un mandat.

La Brașov avem și primul român menionat ca deputat. Este vorba de Strevoiu Nicolae (Miklos, în maghiară). Din scrierile vremii — ”Monografia Bisericii Sfintei Adormiri din Cetatea Brașovului” care poate fi consultată aici aflăm că românul trimis la Budapesta să reprezinte interesele Brașovului era avocat și a susținut în instanțe și în fața Împăratului cauza românilor din Cetate vis-a-vis de litigiul Bisericii Ortodoxe de rit grecesc. Prima dată împăratul s-a învoit ca în Biserica Grecească să se oficieze într-o săptămână slujba în limba grecească și în următoarea săptămână în limba română.

Aflăm din Monografie că ”A incercat si D-1 Nicolae Strevoiu, advocatul Romanilor, tractand cu conducetorul Grecilor, D-l Loan Alexi, inse, si acesta incercare a fost zadarnica. În timpul, cand administrarea averii bisericii Sf. Treimi a luat’o guvernul Ungariei din mama Grecilor 1881–1887, presedintele comitetulul parochial Bart. Baiulescu, dupe, cum se pomenesce la mai multe pagine ale protocolului sedințelor Comitetulul parochial din cetate, a propus o pace fare, considerațiunea de a se Impartasi Romanii la adrninistrația averii bisericii Sf. Treimi, din motiv, ca averea e a bisericii.”

Un mandat de Brașov îl avea și Mayer Josef (Jozsef) tot în acea perioadă.

Între 1881 și 1884 pe orașul Brașov îi avem pe Zay Adolf și Gusbeth Kristof.

Pe colegiul Hărman este Kaiser Johan (Janos), iar pe Ghimbav Imrich Johan (Janos).

Între 1884 și 1887 la Brașov îl regăsim cu încă un mandat pe Zay Adolf alături de Teutsch Traugolt. O fi fost rudă cu industriașul care a înființat Fabrica de Scule Teutsch?

La Hărman era Kaiser Johan, la Ghimbav tot Imrich Johan era baron local.

În legislatura 1887–1901 se mai schimbă puțin garnitura politică. În cetatea Brașovului fac cărțile Brennerberg Gyula și Hintz Erno. La Hărman intră Jakabffy Imre, iar la Ghimbav Schmidt Karl.

În zorii secolului XX (1901–1905), Brașovul este reprezentat la Budapesta de Korodi Layos și Hintz Erno. La Hărman intră Lurtz Karl (Karoly), la Ghimbav același Schmidt Karl mai obține un mandat.

În 1905 doar Schmidt Karl își menține mandatul său pe colegiul Ghimbav, în rest sunt toți schimbați cu nume noi. La Hărman câștigă un mandat Kopony Vilmos, iar în Brașov își împart mandatele Copony Traugolt și Szterenyi Jozsef.

Ultimele alegeri pe timp de pace au loc în 1911. La Brașov Copony Traugolt și Szterenyi Jozsef își mențin mandatele, la fel și Kopony Vilmos și Schmidt Karoly din județ. În 1917 pe colegiul Ghimbav îl regăsim pe Connert Frigyes. La Hărman era tot Kopony Vilmos. Pe oraș, Copony Traugolt și Szterenyi Jozsef erau deputați și în vremea Marelui Război. 1917 este ultimul an din care există date despre reprezentanții Brașovului în Dietă. A urmat un an 1918 tumultos. La începutul său, imperiul dualist era sigur de victorie împreună cu Imperiul German și aliații lor turci și bulgari. Pe 3 noiembrie, austro-ungarii nu mai pot ține frontul italian și semnează armistițiul de la Villa Giusti. Imperiul este deja dizolvat. Karoly Mihaly proclama republica ungară din martie. După armistițiu, comuniștii maghiari preiau controlul la Budapesta. Armata Română intră în Părțile Ungurești și ocupă Dieta.

Concluzie: și acum mai bine de 100 de ani deputații noștri prindeau nenumărate mandate și după ”coincidența” numelor de familie aveam de-a face și cu nepotisme.


Originally published at Mihai Nanu.