Influencing în Moldova

N-avem. Sau cel puțin nu așa cum crede Bucureștiul că se face influencing în ultima vreme. Sau așa cum mă încăpățânam și eu să fac în perioada mea de cetățean de capitală.

Pentru cei care încă n-au aflat, la începutul verii m-am mutat la Iași aka Moldova. Am tot un job în marketing, tot de brand-uri mă ocup, tot vânzări și reputație tre’ să generez.

Și odată mutată aici, primul lucru de care m-am lovit a fost lipsa influencerilor. Pe bune că n-avem. Și nu mă refer doar la unii locali, dar practic oamenii p-aici n-au nicio treabă cu ăia pe care-i tot rulam în București. Aici primează știrea, așa cum ar trebui ea să fie, deloc cosmetizată de PR, nici îndulcită de fraze de lemn care oricum aduc a Google Translate.

În provincie îți readuci aminte de esențialul muncii pe care ca om de marketing trebuie s-o faci. Și am fost surprinsă să realizez că după trei luni de Iași, acțiunile pe care le fac și care nu includ influenceri generează valoare adăugată. O fi specificul zonei sau al business-ului, da cel puțin pe bucățica mea nu-și cumpără nimeni o mașină de zeci de mii de coco doar pentru că vreo mimoză s-a pozat pe capotă. Cu sufletul și brand-ul curat trebuie să fii relevant. Asta caută oamenii, relevanță în tot ceea ce facem, așa cum e și normal de fapt. Doar că mai uiți când ești înconjurat de tot felul de negustori de talente închipuite.

Lead-ul bate like-ul la fundul gol.

M