Excepția europeană de minare de text și date. Beneficiari și condiții de aplicabilitate.

Monica Lupașcu
Nov 18 · 8 min read

Cine beneficiază și în ce mod de excepția de data-mining? Condiționează legea în ceea ce privește posibilitatea doar a anumitor persoane de a realiza activități de minare? Ne vom putea folosi de date indiferent dacă sunt sau nu protejate de dreptul de autor sau există limitări legale în ceea ce privește tipul de conținut care poate fi minat? Ce înseamnă acces legal la o operă, pot fi oare minate doar datele accesibile prin user și parolă?

Printr-o interpretare a dispozițiilor din recenta directivă nr.790/2019, acest articol identifică subiecții și condițiile de aplicabilitate ale excepției de text și data-mining.

  1. Cum trebuie înțeleasă în contextul dreptului de autor norma ce poartă titlul de “excepție”

În domeniul dreptului de autor, excepția transcrie o limitare în exercitarea prerogativele titularului (o abatere de la regula exclusivității), respectiv o facultate, o permisiune și, într-o interpretare, chiar un drept al celorlalte (sau anumitor) subiecte de drept (publicului larg, de ex) de a utiliza, în anumite condiții, opere protejate.

Excepția de text și minare de date are în vedere posibilitatea ori dreptul ca alte subiecte în afara titularului să poată realiza, fără vreo autorizare sau plată a vreunei remunerații, operațiuni analitice automatizate asupra datelor digitale cu scopul de a genera informație care include, dar nu se limitează la tipare, modele, corelații.

Așa cum redam mai sus, facilitatea/permisiunea are la bază o restrângere în exercițiul anumitor privilegii, trebuind a fi înțeleasă a privi, în mod exclusiv, limitarea următoarele drepturi:

- reproducerea temporară și permanentă, în integralitate ori în parte, a conținutului unei baze de date (art.5 lit. (a) din Directiva 96/9/EC);

- extragerea și utilizarea în integralitate ori a unei părți substanțiale dintr-o bază de date (art.7 alin.(1) din Directiva 96/9/EC);

- reproducerea directă, temporară sau permanentă, prin orice mijloc sau orice formă, în parte sau integrală a operelor autorilor, interpreților/executanților, producătorilor și organismelor tv și de radiodifuziune (art.2 din Directiva 2001/29/EC);

- reproducerea permanentă sau temporară a programelor de calculator, traducerea, adaptarea, aranjamentul sau orice altă modificare a acestora (art.4(1) (a) și (b) din Directiva 2009/24/EC);

- dreptul de reproducere și de comunicare publică a publicațiilor de presă (art.15 din Directiva DSMcu trimitere la art.2 și art.3 (2) din Directiva 2001/29/EC).

2. Beneficiarii excepției de minare de date

Răspunsul la întrebarea “cine poate realiza activități de minare” ar fi — “toți subiecții de drept” pentru că, potrivit art.4 din recenta directivă nr.790/2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală („directiva DSM”), orice persoană , fără vreo distincție, poate beneficia de dispozițiile acestei excepției. În interpretarea efectelor punerii în aplicare a noilor dispoziții, m-am folosit de un tabel comparativ, pe care îl las spre vizualizare și care permite analiza în paralel a art.3 și 4 din directiva DSM. Las și un link către niște diagrame care simplifică studiul dispozițiilor, transcriind principalele componente — subiecții beneficiari și condiții de aplicabilitate.

(Tabelul redă varianta în engleză a textului excepțiilor întrucât traducerile pot conține terminologii diferite de sensul oficial avut în vedere de normă, exemplul cel mai concludent fiind termenul “extragere” folosit în mod incorect de varianta în limba română, pentru a reda activitatea de minare)

Așa cum se observă, beneficiarii identificați de prima dintre dispozițiile de text și data mining, sunt organismele de cercetare și instituțiile de patrimoniul cultural. Această identificare expresă, care limitează sfera de beneficiari în cadrul art.3, nu se mai regăsește în textul art.4, lipsa unei astfel de precizări fiind interpretată a permite oricărei persoane („Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” — dacă vreți), adică și altor entități publice și private, în afara celor enumerate la art.3, să întreprindă activități de minare asupra unor date care sunt protejate de dreptul de autor sau de alte drepturi (cum ar fi dreptul producătorului/deținătorului unei baze de date, dar nelimitat la acesta).

Chiar dacă textul nu mai indică a profita doar organismelor de cercetare, generând permisiuni/drepturi în patrimoniul publicului larg, sunt prevăzute totuși alte CONDIȚII de aplicabilitate, șansa de minare depinzând de:

  • accesibilitatea operelor (lawfully accesible works);
  • și utilizarea să NU fi fost rezervată în mod expres de către titularii de drepturi (prin mijloace care pot fi citite automat, în cazul conținului făcut public online).

La o primă impresie cele două condiții pot identifica una și aceeași situație — al unui acces NErestricționat, accesibilitatea având implicații directe și asupra utilizării, căci nu ar putea fi acceptat/înțeles un drept de utilizareîn lipsa unei autorizări care să privească, în primul rând, accesul. Dar directiva intenționează mai mult de atât, nelimitându-se la sfera accesărilor private, alineatul 4 al art.4 tratând exact operele/datele disponibile public, pentru care accesibilitatea chiar implică un drept de utilizare și, prin urmare, inclusiv unul de minare, cu singura condiție ca proprietarul/deținătorul de drept al informațiilor ce se doresc a fi minate să nu își fi rezervat în mod EXPRES (adică doar pentru sine și utilizatorii autorizați) această activitate.

Știu, drepturile de autor izvorăsc din lege și nu trebuie să fie înregistrate ori declarate (exprimate) public pentru a beneficia de protecție, funcționând, de asemenea, în domeniul dreptului de autor prezumția de protecție și nu contrariul acesteia. În cazul minării de date se întâmplă însă tocmai invers, în sensul că pentru această activitate specifică drepturile de acces și limitele/interdicția minării trebuie să fie exprimate în clar, vizibil și cât mai la „îndemâna” publicului — pentru a putea întregi o protecție, de altfel, recunoscută de lege. Doar astfel de mențiuni vor fi catalogate ca manifestări exprese de voință ale titularului de drepturi și numai într-o astfel de situație se poate considera că minarea se regăsește printre celelalte drepturi atribuite exclusiv titularului.

Per a contrario, adică în LIPSA unei astfel de precizări EXPRESE (de tipul — „drepturi de minare rezervate”, „interzis minarea cu excepția userilor autorizați”, etc), conținutul disponibil public, în mod gratuit, poate fi accesat legal și implicit minat.

3. Mai multe despre legalitatea accesului. Ce înseamnă acces legal ori opere accesibile în mod legal?

Despre acest acces legal s-a vorbit destul de mult, și în doctrină și în dezbaterile anterioare promulgării normei europene și textul final al directivei a ajuns să încorporeze definiții destul de clare privind acest concept, certificându-se faptul că o operă disponibilă online în mod gratuit trebuie înțeleasă a fi accesibilă în mod legal:

Norma de mai sus, care corespunde recitalului 8 din Directiva DSM nu pune semnul egalității între acces și utilizare, ci, mai degrabă, între comunicare publică și acces, clarificând că materialele regăsite la nivel online/comunicate publicului în mod gratuit, pentru care nu se solicită, așadar, nici un fel de plată pentru vizualizare, pot fi accesate, vizualizate, în mod legal. Firește, se vor putea discuta în amănunt aspecte privind această gratuitate, dacă este evidentă sau nu, asumată sau mascată sub forme de interacțiune prin care user-ului îi sunt solicitate (totuși) anumite plăți, dar nu în mod direct și nu prin metode tradiționale.

În cazul unei intenții concrete de minare, legea europeană permite folosirea oricăror colecții de date/informații aflate online în mod gratuit (și, veți vedea mai departe, nu doar de colecții de date ci și informații cu prezentare individuală), cu destulă lejeritate, fără a necesita formalități deosebite pentru autorizare întrucât va cădea în sarcina titularului EXCLUSIV să restricționeze minarea, sau, dimpotrivă, să permită acest lucru, prin omisiunea unor mențiuni exprese în acest sens.

Contextul minării poate interesa inclusiv din perspectiva titularului de drepturi, chiar dacă tema articolului părea a favoriza explicațiile care sprijină interesul publicului larg de a mina date în mod gratuit. Astfel, în cazul unui dețintor al unei baze de date disponibilă public — website sau orice altă colecție de informații (pentru că „date” înseamnă ORICE FEL de date iar „baze de date” sunt PESTE TOT în rețea, toate informațiile păstrând un format anume și un tip specific de organizare și accesare electronică) care nu dorește ca informațiile/colecțiile care îi aparțin să facă obiectul minării, adică, mai concret, să fie preluate și folosite/procesate automat de alte persoane, pentru generarea de cunoștințe noi, cel mai indicat ar fi ca aplicația prin care userii interacționează cu baza de date să exprime în mod clar interdicția minării. Pentru că, în caz contrar, conținutul va putea fi minat, de oricine, în orice scop.

Am aflat că prezența online echivalează cu posibilitatea legală de accesare și chiar de minare a unor astfel de materiale, dar cum vor fi catalogate acele informații care, chiar online, necesită înregistrare cu user și parolă, cum va fi apreciat accesul la acestea?

În astfel de cazuri accesul se va raporta la condițiile de obținere a userului și a parolei în cauză (acele acorduri sau politici de acces la care textul european de mai sus face referire), mai concret la acei termeni și condiții care stabilesc în ce mod, limite și cu ce implicații un user poate obține dreptul de a vizualiza — adică de a accesa informații, care sunt online, adică se regăsesc în rețea, dar nu sunt comunicate publicului larg.

Informațiile disponibile prin user și parolă reprezintă o primă categorie evidențiată a marca diferența care trebuie făcută între prezența online și comunicarea publică. În privința unor astfel de materiale nu va funcționa prezumția de accesibilitate întrucât, deși sunt aflate în rețea (adică online), nu au fost comunicate publicului în mod gratuit/liber, făcând parte, de cele mai multe ori, din baze de date private la care accesul este permis doar utilizatorilor autorizați (de tipul sisteme icloud, platforme de dezvoltare).

Deși condiția accesului legal a fost larg criticată fiind interpretată ca o formă de control al titularului care ar fi limitat punerea în aplicare a excepției, trebuie să ținem cont că există o multitudine de companii care preferă mediul de stocare icloud pentru gestionarea și administrarea unor astfel de baze de date private. Toate aceste tipuri de materiale, deși regăsite online, pot transpune importante valori/avantaje comerciale, ce necesită a fi păstrate pentru utilizarea exclusivă a companiei, necesitate confirmată de însăși restricționarea accesului publicului larg la acestea. Secretul comercial poate funcționa ca formă de protecție a acestor tipuri de date independent de alte forme de proprietate intelectuală precum cele coresponente dreptului de autor, brevetului, fără a lua în considerare că numeroase astfel de baze de date pot conține inclusiv date cu caracter personal. Cel mai probabil, condiția accesului legal poate fi privită și ca o modalitate de compatibilizare a dreptului de autor cu alte legi în vigoare, recunoașterea drepturilor de autor într-o anumită formă (altfel spus, cu anumite limite și posibilități de exercitare) neputând prejudicia sau exclude protecții acordate prin alte dispoziții legale.

— — — — — -Într-un viitor articol voi continua să vorbesc despre accesul legal în contextul informațiilor publice și private, precum și de categoriile de date care pot fi minate, astfel cum sunt acestea identificate de norma europeană. — —

Stay tuned.

Monica Lupașcu

Written by

ip virtuoso. privacy also concerns me. more articles on cyberlaw.ro

Welcome to a place where words matter. On Medium, smart voices and original ideas take center stage - with no ads in sight. Watch
Follow all the topics you care about, and we’ll deliver the best stories for you to your homepage and inbox. Explore
Get unlimited access to the best stories on Medium — and support writers while you’re at it. Just $5/month. Upgrade