Schema de tranzacționare a emisiilor de carbon ale Uniunii Europene (EU — Emissions Trading Scheme — ETS[1]) a înregistrat cel mai ridicat preț din ultimii 10 ani, 30.44 EUR/tona de emisii de carbon, pe 14 Septembrie.
Evoluția se petrece pe fondul unui volum mic de certificate tranzactionate într-o perioadă de contracție economică în care volumul emisiilor de carbon a scăzut. Recenta creștere a prețului emisiilor de carbon nu are la bază fundamente legate de cererea și oferta de permise de carbon, ci reprezintă un set de pariuri pe viitorul schemei în cadrul economic ghidat de recuperea post-COVID-19.
Fig. 1 : Evolutia pretului emisiilor de carbon din cadrul ETS
Sursa : Ember Climate
Recentele evoluții au în spate următoarele evenimente.
Există un consens relativ larg că pachetul de măsuri al Uniunii Europene dedicat recuperării economice post-COVID-19 va fi centrat pe accelerarea combaterii schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de carbon. EU ETS este pilonul de bază al reducerii emisiilor de carbon din Uniunea Europeană și se estimează o versiune îmbunătățită a acestui mecanism.
Un set de noi reforme al ETS este așteptat, în viitorul apropriat, prin care se urmărește reducerea permiselor gratuite.
În ultimul rând, se estimează că emisiile din domeniul maritim vor intră sub incidența schemei de tranzacționare începând din 2022, ducând acoperirea schemei ETS la aproximativ 50% din emisiile de carbon ale Uniunii Europene versus 45% la momentul actual.
Pe termen scurt, evoluția prețului emisiilor de carbon este foarte puțin predictibilă având în vedere natura speculativă a luării de poziții curente, însă trendul de creștere al prețurilor se va consolida odată ce politicile de recuperare economică și reformă a ETS vor prinde un contur mai clar. Într-un moment în care lichiditatea în economie este ridicată, la fel și apetitul de risc al celor cu acces la lichiditate, scăderea prețurilor ETS în mod semnificativ este prea puțin probabilă. Recentele scenarii de reducere a emisiilor de carbon ale Comisei Europene indică preturi de certificatelor de emisii de carbon intre 32–44 EUR (sursa).
În România, creșterea prețului emisiilor de carbon de la 4.59 EUR/tonă la începutul anului 2014 până la peste 30 EUR/tonă în Septembrie 2020 a accelerat vizibil deteriorarea financiară a producătorilor de energie pe bază de cărbune, producând un avantaj relativ pentru producătorii de electricitate pe bază de gaz fosil, combustibil ce emite în medie jumătate din emisiile de carbon ale cărbunelui. Producția de electricitate pe bază de cărbune a scăzut cu 25% în 2019 raportat la 2014, în timp ce producția de electricitate pe bază de gaz fosil a crescut cu 15% în același interval.
În 2020, situația s-a deteriorat și mai mult pentru producătorii de energie electrică pe bază de cărbune. Producția totală anuală de energie electrică pe baza de cărbune a fost de 6.5 TWh în timp ce producția de energie electrică pe baza de gaz fosil a fost de 7 TWh.
Fig. 2 : Evolutia productiei de electricitate pe baza de cărbune si gaz fosil
Sursa : Ember Cimate
Finalmente, implicațiile prețurilor actuale ale emisiilor de carbon pentru producția locală de electricitate pe bază de cărbune sunt agravate de efectul neintenționat al interzicerii contractelor bilaterale pe termen lung. Incapacitatea de a vinde electricitate pe termen mai mare de un an duce la o imposibilitate practică de a gestiona riscurile legate de certificatele de emisii de carbon, practic firmele românești din domeniu nepracticând un hedging pe termen lung ci expunându-se constant la evoluția anuală a prețurilor emisiilor de carbon. RWE, unul dintre cei mai mari producători de energie electrică pe baza de cărbune din Europa, deține un stoc de certificate de emisii de carbon cumpărat la prețuri mici care îi permite operarea în condiții economice a unităților de producție a energiei electrice (sursa) până cel puțin în 2025. Cel mai probabil, marea majoritate a unităților industriale din România aflate sub incidența ETS își gestionează riscurile legate de emisiile de carbon în același fel, astfel fiind mai puțin afectate de recentele evoluții. Totuși, pe termen mediu și lung, limitele acestei strategii sunt destul de semnificative într-o Uniune Europeană cu ambiții climatice in creștere și cu prețurile emisiilor de carbon navigând in jurul a 30 EUR pe tonă.
[1] EU ETS este un mecanism care vizează limitarea emisiilor de carbon din principalele sectoare economice intensiv energetice (energie electrică și termică, industrie grea și aviație) și tranzacționarea permiselor de emitere a carbonului în vederea forțării retragerii instalațiilor neperformante sau diminuării emisiilor de carbon din cele mai intensiv emitente instalații. Reducerea producerii de electricitate pe baza de cărbune în ultimii ani în UE este datorată și creșterii accentuate a prețului emisiilor de carbon.
