(III) Cheltuieli bugetare 2012–2016
Am prezentat anterior analize legate de evolutia deficitului bugetar, dar si a componentelor veniturilor bugetare. Pentru o imagine completa, este necesar sa urmarim si evolutia cheltuielilor bugetare.
Am remarcat programul de guvernare PSD destul de elaborat si generos. Din discursul liderilor PSD, repetarea excesiva a acestui lucru, imi pare ca sunt prizonieri promisiunilor, deci nu cred ca vom vedea o incalcare a acestora. Avand in vedere proiectia mai mare in ceea ce privesc cheltuielile de personal si de asistenta sociala, este important de urmarit si atentia pe care o primeste componenta de termen lung, de dezvoltare durabila a Romaniei, si anume investitiile publice. Sa luam componetele cheltuielii banului public pe rand, sursa ramand aceeasi: http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=domenii
Cheltuielile de personal — sincer eu nu mai tin numarul si nici statistica deselor majorari din ultimii 4 ani. Cert este ca aceste cheltuieli au crescut de la an la an, iar trendul cheltuielor lunare arata o accelerare in ultimul an. Media anuala constanta este de 8.7% pt ultimii 5 ani, mult peste media de crestere a PIB. Ce este socant aici este faptul ca in programul PSD este prevazut o crestere a acestor cheltuieli cu 32 miliarde de lei, deci un total de 89 miliarde. Programul nu mentioneaza orizontul de timp. Presupun ca este 4 ani (ciclul electoral), dar remarcati ca din 2012, deci in 4 ani, aceste cheltuieli au crescut cu 17 miliarde de lei, deci practic o dublare a cresterii! Asta inseamna o crestere medie anuala de 11.8%, in conditiile in care PIB-ul este estimat in acelasi program PSD ca va creste cu 5.5%. Vi se pare sustenabil? In special dupa 4 ani de crestere agresiva?
Asistenta sociala — un alt pilon important al expansiunii fiscale marca PSD. Se poate observa o accelerare si mai mare a acestor cheltuieli in 2016. Reprezinta de asemenea cea mai mare componenta a cheltuielilor bugetare, de 4x mai mare decat cheltuielile de capital, de investitii.
Sa ne uitam acum la cheltuielile care au o natura sezoniera: cele cu bunuri (cheltuieli curente) si cele de capital (adica cele pt o dezvoltare durabila si de calitate a statului — glumesc aici :). Ce se observa la ambele categorii este ca sunt realizate cu precadere in ultima luna a anului: Decembrie. De ce? Pentru ca intai au prioritate cheltuielile de personal si asistenta sociala. Datorita incertitudinii legate de veniturile bugetare, statul asteapta intai sa fie sigur ca nu depaseste limitarile de deficit si apoi decide in Decembrie sa cheltuiasca, sa faca platile pentru investitii. Desigur ineficienta acestui sistem e indiscutabila: graba strica treaba + Decembrie fiind o luna a vacantelor productivitatea si inteligenta cheltuirii banului public pe proiecte de investiii (deci multi-anuale) este grav redusa.
Cheltuielile cu bunuri si servicii s-au stabilizat in ultimii 2 ani. Sunt acele cheltuieli cu consumabile, servicii curente etc. Cum spuneam mai sus, se poate observa varful din Decembrie. In Decembrie se cheltuie in jur de 15% din tot anul (daca s-ar cheltui egal in fiecare luna ar trebui sa fie 1/12=adica 8%).
Cheltuielile de capital — acele cheltuieli ce trebuie sa finanteze proiecte pe termen lung ce vor aduce o valoare adaugata acestei tari, ce vor permite sa practicam cheltuieli curente (salarii, asistenta sociala) mai mari. De asemenea ar trebui sa asigure o calitate a produsului public oferit de stat, de ex: informatizare, infrastructura, performante internationale in diverse domenii, crestere turism, pastrare valori nationale, mediu de munca de calitate in institutiile statului, educatie mai buna, servicii superioare acordate batranilor. Ca si strategie, au cel mai agresiv profil de cheltuiala in Decembrie: pana la 35–40% din aceste cheltuieli anuale sunt realizate in Decembrie in anii 2015–2016! Ineficienta consider ca este garantata: nu poti ingrasa procul in Ajun, avem o vorba pentru asta. Desigur multe din cheltuieli poate sunt angajate deja, a.i. in Decembrie sunt doar ordonate platile, dar oricum exista o incertitudine in realizarea lor, deci probabil majoritatea ordonatorilor le pastreaza spre finalul anului, pt ca asa functioneaza sistemul: ce sens are sa te comiti la ceva, daca exista riscul sa nu poti onora promisiunea fata de partenerul de afacere.
De remarcat de asemenea nivelul scazut in 2013–2015. Foarte important de urmarit in 2017–2018, deoarece se poate sa coboram iar tinand cont de constrangerile legate de cheltuielile cu salarii si asistenta sociala.
Ca si in cazul Veniturilor bugetare, vom urmari lunar in 2017 cum evolueaza aceste componente comaprativ cu lunile similare din anii anteriori.
