Contribuția României la istoria ecologică a Europei

Interviu cu Tim Flannery

Foto Jue Festival

Tim Flannery este un cercetător de renume mondial, paleontolog, activist de mediu, scriitor și fost comisar șef al comisiei pentru climă a guvernului din Australia. A venit în România cu ocazia lansării celei mai recente cărți ale sale, Speranță în aer, publicată de Editura Seneca.

Schimbarea climatică este printre cele mai mari amenințări globale, după cum au căzut de acord oamenii de știință. În timp ce în lume au apărut tehnologii ca betonul care curăță CO2 din aer, România pare încremenită în anii 90. În viziunea cercetătorului Tim Flannery, economia țării ar putea crește prin implicarea în generarea noilor tehnologii.

Am vorbit cu cercetătorul despre schimbarea climatică și despre de ce e important să ne important să ne documentam despre ce se va întâmpla cu mediul înconjurător. L-am întrebat despre consecințele acestor schimbări și soluțiile pe care trebuie să le susținem și implementăm pe plan mondial, dar și local, în România.

În continuare fragmente din video:

De ce trebuie să ne pese de schimbarea climatică?

De dimineață, am citit știrile din Australia și acolo era un mesaj de la cercetătorii ce studiază schimbările climatice, un mesaj ce spunea că Marea Barieră de Corali, cu siguranță cel mai frumos atu natural al țării, a ajuns în stadiul terminal de degradare. Este stricată în mod irecuperabil.

Ceea ce s-a întâmplat mult mai repede decât aș fi crezut eu că ar fi posibil. Am crezut că mai avem la dispoziție câteva decade pentru a-l salva. Am greșit.

Din moment ce clima se modifică mult prea repede, n-ar trebui să ne fie teamă de schimbare: schimbare tehnologică, schimbare a resurselor de energie. Putem face toate aceste lucruri. Ar trebui să ne fie teamă de distrugerea lumii care ne sprijină și hrănește.

România, de la pionier în cercetare la ignoranță

Scriu o istorie ecologică a Europei. Se pare că România este o parte centrală a istoriei ecologice a Europei. De fapt, în această țară a fost creată o ramură a științei — paleobiologia, prin anii 1920 de către Franz Nopcsa, care locuia în regiunea Hațeg, între munți.

Acolo a descoperit fosile de dinozauri. Studiile sale au revoluționat cu totul modul în care înțelegem paleontologia. Au fost ignorate ani la rând pentru că nu era din Germania, Anglia sau Statele Unite. Acum însă, este privit ca un mare vizionar, așadar sunt interesat să merg în regiunea de unde provine și să văd unde a locuit, la ce a lucrat, și ce a lăsat în urmă.

Sunteți atât de norocoși în România pentru că aveți această țară incredibil de frumoasă, încă foarte bogată în biodiversitate: urși, lupi, lincși. Aveți de toate aici. Este fantastic! Dar să nu vă culcați pe o ureche! Toate acestea pot fi distruse cu ușurință prin intermediul schimbarii climatice și prin planuri de dezvoltare neglijente.

În ultimii zeci de ani, am pierdut deja 65% din biodiversitate. Atât de multe specii nu au dispărut încă, dar sunt la un pas de dispariție. Populațiile sunt în declin rapid pretutindeni.

Cum putem reduce poluarea din București?

Sunt multe mașini mari, care poluează în București. Poate o taxă pe poluare, așa cum este cazul în Londra ar fi un lucru bun în București. Tot ce pot să spun este că există metode de a gestiona asta, alte țări au reușit. Introduci o taxă de poluare, faci ciclismul mai accesibil, te asiguri că ai un sistem subteran foarte eficient și un sistem de transport public foarte eficient.

Nu știu de unde vă luați bicicletele, dar le-ați putea manufactura aici. Deja aveți o marcă de mașini foarte bună, Dacia. De ce să nu o faceți foarte eficientă de asemenea?

O bună parte din acțiuni sunt la nivel local. Așadar este datoria primăriilor să facă lucruri bune. Taxa de poluare din Londra a fost propunerea primarului. Dacă aș fi fost primarul Bucureștiului, primul lucru pe care l-aș face ar fi să angajez niște asistenți de parcare elvețieni, pentru că sunt foarte eficienți, nu-i așa?

Înțeleg că este deja ilegal să parchez pe trotuar. Așadar asistenții de parcare elvețieni fie vor face infarct, fie se vor îmbogăți. Puteți începe cu așa ceva. Și să faceți niște piste de bicicliști în interiorul orașului, de ce nu? Odată ce înlăturați mașinile de pe trotuare, veți avea suficient loc pentru piste.

Energia verde ar putea fi o sursă de creștere economică și pentru România

În Australia, eram foarte dependenți de cărbune ca principala sursă de energie. Dar 100% din infrastructura nouă de energie din Australia este regenerabilă: solară și eoliană. Același lucru se poate întâmpla și în România. Țara asta e plină de tineri ingineri și antreprenori.

De ce (copiii din România) să nu aibă șansa de a prospera într-o nouă economie globală curată?

Dacă românii mai în vârstă pot facilita asta, veți fi făcut un lucru extraordinar.

Acest tip de gândire, prin care distrugem mediul pentru a ne îmbogăți, face parte din cultura antică, nu din lumea modernă.

Uitați-vă la marile companii, care fac foarte mulți bani. Nu sunt industrii care poluează masiv. Gândiți-vă la Google, Amazon șamd. Toate aceste companii ce au găsit o nouă metodă de a face lucrurile. Același lucru poate fi spus și pentru companiile de energie.

Soluții globale pentru remedierea schimbărilor climatice

În urma acordului de la Paris, soluțiile se împart în două mari categorii:

  • Prima este cea în care ne reducem dependența de combustibili fosili pe cât de repede posibil.
  • Unul din lucrurile universale pe care le putem face este să fim cât mai eficienți.

Sunt probleme pe care le putem depăși. Soluțiile pot crea slujbe și oportunități; ne redau calitatea aerului și creeză industrii locale.

Marea Barieră de Corali — cel mai mare semnal de alarmă

Eu am 61 de ani. M-am scufundat în Marea Barieră de Corali pentru prima dată la 17 ani. L-am adorat. Era imaculat pe atunci. Când aveam 20 de ani, a avut loc primul incident de decolorare a coralilor. Primul din istorie. Apoi, în fiecare decadă, a mai avut loc câte unul. Lucrurile s-au înrăutățit încet. Până când, anul trecut, a avut loc un incident masiv ce a distrus peste 20% din recif. Iar anul acesta, a avut loc un incident de două ori mai mare. Practic, Reciful a fost condamnat la moarte.

Imaginează-ți că tu ești ultima persoană care mai apucă să vadă un elefant în viață. Și trebuie să le spui copiilor tăi că ei nu vor vedea unul niciodată. Așa mă simt eu astăzi legat de Marele Recif de Corali.

Încă rămân optimist. Știu că vom lăsa o lume deteriorată în urma noastră, dar rămân optimist cum că civilizația noastră poate supraviețui și că o bună parte din mediul înconjurător poate supraviețui dacă facem schimbarea rapid.

Tehnologii eco-friendly: betonul care curăță aerul

Ăsta e domeniul care mă entuziasmează cel mai tare. Avem aceste tehnologii foarte eficiente pentru energie curată. Putem vedea cum vor scoate combustibilii fosili de pe piață: mașini electrice, energie solară, eoliană, solară concentrară șamd.

Însă deja aerul este mult prea poluat pentru a avea un viitor sustenabil, Așadar m-am concentrat pe noile industrii ce scot dioxidul de carbon din aer. Și aici vorbim de betonul cu carbon negativ. Din acest material putem construi o clădire ce absoarbe CO2 din atmosferă. Există noi metode de manufacturare a plasticului, a îngrășămintelor, a combustibilului, ce folosesc CO2 captat din atmosferă. Acestea chiar există la o scară mică. Acum putem crea fibră de carbon din CO2-ul atmosferic. Posibilitățile sunt uimitoare.

Mă mai gândesc la fermele de alge din oceanele lumii. Algele cresc de 30, chiar 60 de ori mai rapid decât plantele terestre. Amortizează aciditatea oceanului așa că este un loc bun pentru creșterea peștilor și crustaceelor Dacă am avea mai multe ferme de alge, am putea hrăni lumea, să captăm CO2 și să-l sechestrăm în adâncimea oceanului. Sunt posibilități grozave pentru viitor.

Trebuie să ne gândim povara dioxidului de carbon din atmosferă ca pe o posibilitate de business. Cum transformăm problema într-o soluție?

Sunt atât modalițăți și sunt sigur că în publicul ce ne urmărește astăzi,va fi alcătuit din tineri români ingineri sau antreprenori, care se gândesc la viitorul lor.

Dacă vor să intre în industria combustibilor fosili, să-i îndemnăm să facă un pas înapoi și să se gândească la metode de manufacturare a plasticului și combustibilului nu din petrol ce poluează, ci din CO2 atmosferic. Deja e posibil. Ține de voi, ca ingineri și anteprenori, să formulați procese eficiente și să vindeți asta. Abia atunci vom avea o soluție la scară largă.