Ghid de supraviețuire în 2019
Inițial, voiam să dăm titlul Ghid de supraviețuire politicoasă cu planeta, dar apoi ne-am dat seama că respectul pentru locul în care respirăm, mâncăm și trăim înseamnă supraviețuire. Și dacă vom continua să tratăm mediul în care locuim cu aceeași indiferență, supraviețuirea va fi din ce în ce mai grea.
Deci suntem aici. Și e un loc bun, chiar dacă pare așezat pe buza prăpastiei. Ne-am dat seama că planeta e îngropată în plastic și gunoi și are nevoie de noi, că e esențial să ne schimbăm stilul de viață, dacă vrem să trăim aici în continuare.
România produce şase milioane de tone de gunoi menajer în fiecare an, aproape 270 de kg/locuitor, potrivit unui raport Eurostat. Din totalul de deşeuri, 56% este materie organică, 9,9% hârtie şi carton, alte 9,9% reprezintă deşeurile din plastic, apoi 4,1% sticlă, 2,3% metal şi 17,8% alte tipuri de deşeuri.
Comparativ cu celelalte ţări din Europa, volumul nu este mare (Danemarca cu 777 de kg/locuitor, Malta cu 647 kg/locuitor şi Cipru cu 640 kg/locuitor sunt pe primele locuri). Problema este alta. Din acest munte de deşeuri, prea puţin se reciclează din categoriile care, în alte ţări, sunt oprite în drumul lor spre groapa de gunoi: cartonul, plasticul, electrocasnicele, becurile, neoanele, cutiile de aluminiu. Coşurile de gunoi ar putea produce, dacă reciclăm selectiv, aproximativ 140 de euro pe tona de hârtie, 50 de euro tona de sticlă sau 300 de euro tona de plastic.
România se situează printre ultimele poziții la nivel de reciclare (5%), dar este în top la deșeuri municipale duse la groapa de gunoi (82%). Dincolo de lipsa educaţiei în ceea ce priveşte reciclarea şi protejarea mediului, mai există un motiv important pentru care reciclarea este limitată în România: costul scăzut al depozitării la groapa de gunoi. În România, acesta ajunge la 12–15 euro pe tonă, iar în Italia, de exemplu, la 150 de euro pe tonă. În țări precum Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, doar 1% dintre deșeurile municipale ajung la groapa de gunoi.
Până în 2020, însă, România va trebui să se alinieze normelor europene, adică să recicleze 60% din deşeul menajer. În prezent, în România se reciclează sub 3%.
Dar avem intenții bune și entuziasm. Încercăm să nu mai înfășurăm orice avem la îndemână în plastic (Uniunea Europeană a votat deja pentru interzicerea materialelor de plastic de unică folosință), am descoperit că putem bea lichide și fără pai, reciclăm uneori hârtia și sticla. Facem pași mici și suntem mândri de asta. Ce urmează? Ce am putea face în continuare?
Avem mai jos un ghid de bune practici în relația noastră cu mediul înconjurător. El se bazează pe un principiu de bază: consum limitat sau alternativ. Și se mai bazează pe ceva foarte important: bunăvoință.
Conștientizarea
Din ce în ce mai mulți oameni au început să conștientizeze stadiul de poluare în care se află Terra și care afectează deja stadiile primare de supraviețuire: aerul și apa murdare, hrana toxică. E un început bun. Dar cu câți sunt mai mulți astfel de oameni, atenți și conștienți, cu atât cresc șansele unui stil politicos cu natura, iar autoritățile și marile companii încep să țină seama de el.
În concluzie: vorbiți cu cei din jurul vostru, arătați-le că pașii mici și simpli au efecte mari. Le puteţi da câteva date pentru care reciclarea este atât de importantă:
În fiecare an, românii cumpără cinci miliarde de pungi de plastic. Din acestea, sub 1% sunt reciclate. Restul se vor degrada în următorii 450 de ani.
O tonă de hârtie reciclată înseamnă 27 kg de noxe mai puțin în atmosferă.
Fabricarea unei tone de hârtie presupune tăierea a 17 copaci, utilizarea a peste 25 de tone de apă și a peste 2000 kw energie electrică.
În România se produc anual peste 400.000 tone de hârtie pentru care trebuie tăiați aproape 7 milioane de copaci
Dați mai departe soluțiile care înlocuiesc plasticul sau care încurajează reciclarea și limitarea consumului inutil. Puteți să le faceți chiar cadouri în acest sens: o plasă de cumpărături cu un design interesant, un termos pentru cafea/ceai sau alte alternative de zi cu zi pentru plasticul folosit în exces.
Bucătărie
În bucătărie plasticul se vede cel mai bine, pentru că totul este înfășurat în el. Și este destul de dificil să îl ocolești.
Ambalajele din magazin
Faceți un exercițiu, după ce vă întoarceți de la magazin: puneți de o parte pungile și ambalajele de plastic pe care le-ați folosit pentru doar câteva minute, cât a durat drumul până acasă. Și apoi, încercați să le evitați.
Porniți cu pași mici. Începeți cu refuzul pungii de plastic de unică folosință și folosiți una din materiale textile, pe care să o aveți mereu cu voi.
Tot o astfel de pungă e de ajutor când cumpărați legume și fructe, care nu mai au nevoie de încă o pungă de plastic. Coaja lor e naturală și biodegradabilă, singurul ambalaj de care au nevoie.
Sticlele de apă
90% din costul unei sticle de apă este dat de fabricarea ambalajului. Iar după ce apa a fost băută și ambalajul aruncat, mediul plătește prețul cel mai mare. Filtrele de apă sunt o soluție bună de înlocuire a sutelor de sticle de apă pe care le cumpără o familie pe lună. Iar pentru transport, recipientele ecologice. Mai multe alternative pentru apa îmbuteliată, aici.
Plasticul din dulap
Această etapă poate părea copleșitoare. Priviți puțin prin dulapuri și frigider: cutii, folii de împachetat, pungi de unică folosință. Pentru multe dintre ele există deja versiuni prietenoase cu mediul, din sticlă, lemn sau hârtie, care pot fi refolosite. Acestea pot fi folosite și atunci când cumpărați mâncare gătită sau vă luați prânzul la birou.
Baie
Primul pas, când intrați în baie, cu gânduri ecologiste, e să priviți cu atenție produsele care o invadează. Și apoi să vă dați seama câte din ele folosiți, de fapt. Eliminați, treptat, surplusul, chiar dacă, de pe rafturi, produsele noi vă învăluie cu promisiuni de păr strălucitor, ten tânăr și ochi seducători. Majoritatea dintre ele fac același lucru ca vechile produse care stau neatinse în baie.
Căutați branduri conștiente de relația cu mediul înconjurător. Acestea sunt din ce în ce mai multe și acordă interes ambalajelor. Prin cumpărarea lor puteți influența decizii viitoare ale companiilor, care vor vedea că interesul pentru mediu este recompensat. Iata câteva branduri de la noi care au început deja să facă pași în direcția aceasta: Atinge Organic, De la Irina, NN Cosmetics, Fain.
Mai multe idei despre cum să îți transformi baia într-un loc prietenos cu mediul, aici.
Curățenia
O altă problemă, aici și în bucătărie, este consumul excesiv de hârtie și copacii care dispar din cauza aceasta. (Mai exact, 27.000 de copaci dispar, zilnic, în toaletă). Activiștii de mediu propun ca soluție hârtia reciclată. Mai multe branduri au început să vândă deja hârtie igienică, șervețele și alte produse de acest gen, realizate din materiale reciclate și nu din copaci. Cârpa din micro-fibră, care poate fi spălată și reutilizată constituie o altă bună alternativă.
În ceea ce privește curățenia, produsele chimice pot fi înlocuite cu produse de curăţare non-toxice şi biodegradabile sau cu soluţii preparate în casă, cum ar fi oţetul balsamic, bicarbonatul de sodiu, sucul de lămâie.
Copiii
În camera copilului e dificil să aduci în discuție principii minimaliste de consum. Așa că vom vorbi de alternative. În locul sutelor de jucării ieftine din plastic, căutați produse de plastic sau cărți. Copiii se plictisesc repede, oricum, de o jucărie nouă. Au o mai multă nevoie de aer curat și o planetă sănătoasă.
Copiii folosesc mult plastic nu doar în joacă, ci și pentru lucruri primare, cum ar fi mâncatul sau băutul. Tacâmurile copiilor sunt din plastic pentru că ajung de multe ori pe jos. Dar acum există și variante ecologice, din bambus sau alte materiale organice.
Haine
Nu mai este o rușine ca vedetele să fie fotografiate de două sau mai multe ori în aceleași haine, la evenimente diferite. Din contră, este o modă. Moda sustenabilă, un curent vizibil în afara granițelor, dar care a început timid și în România înseamnă, pe scurt, puțin și bun.
În loc de zeci de tricouri și rochii de plastic de unică folosință, puține haine de calitate, din materiale organice și durabile, ca lâna, mătasea, bumbacul.
Livia Firth, fondatoarea Eco Age (o companie care certifică sustenabilitatea brandurilor) a lansat în acest sens campania #30Wears. Înainte de a cumpăra orice haină, întreabă-te: o să o port mai mult de 30 de ori?
Moda sustenabilă încurajează, de asemenea, cumpăratul de la Second Hand (sau Vintage Shops) și donatul hainelor.
Un ghid despre cum să îți transformi garderoba în mod sustenabil, aici.
În loc de încheiere
E dificil să trăiești fără plastic. Cere timp, efort, atenție. Dar recompensa este pe măsură. Și toate sfaturile unui stil de viață ecologic se rezumă, până la urmă, la un lucru care nu este deloc complicat: măsura. Cumpărați doar ce aveți nevoie, reparați ceea ce se strică, dacă se poate, aruncați doar ce nu poate fi refolosit.
