☞ #lovitură fiscală ☞ #marșul fascist ☞ # cutremur

Lynx — last week explained

17 noiembrie 2017

PSD îngenunchează lucrătorii independenți; fasciștii au luat cu asalt străzile Varșoviei;

totul despre noile acuzații împotriva lui Dragnea; cea mai mare criză umanitară a momentului și tăcerea lui Trump din jurul ei;

armata a preluat puterea în Zimbabwe; în Libia, refugiații sunt vânduți ca sclavi pe câteva sute de dolari și un cutremur care a distrus prea multe în Iran/Irak.

Ultima săptămână explicată + super recomandări.

de Gabriel Sandu, Iulia Popa

| ilustrație de Dan Perjovski

PSD, lovitură de teatru fiscal pentru lucrătorii independenți

• Sau, mai bine zis, o tragedie tradusă în venituri mai mici pentru cei 2,5 milioane de români care câștigă venituri din activități independente sau PFA-uri. Pe neanunțate, coaliția de la guvernare a eliminat în ultima variantă a Ordonanței 97/2017 (da, infama trecere a contribuțiilor de la angajator la angajat) o facilitate fiscală care îi scăpa pe cei 400.000 de plătitori de taxe prin PFA de plata contribuțiilor sociale în cazul în care erau angajați cu carte de muncă și deja li se plăteau aceste dări. În această nouă formă, cei care fac venituri prin PFA și sunt angajați vor plăti aceleași contribuții de două ori, ceea ce îi lasă cu considerabil mai puțini bani în buzunar. | PROFIT.ro
• Printre cei afectați de această facilitate eliminată sunt muncitori din categorii foarte diferite: de la taximetriști la IT-iști, actori, regizori, bloggeri, traducători sau jurnaliști. IT-iștii, prin sindicatul lor (SITT), nemulțumiți de creșterea impozitului pe muncă și scăderea celui pe capital, s-au organizat deja și au făcut o petiție prin care cer Avocatului Poporului Victor Ciorbea să sesizeze CCR și să oprească această Ordonanță să lase efecte. Până la această oră sunt aproape 11 000 de semnatari.
• De cealaltă parte a baricadei, într-o poziție mult mai vulnerabilă sunt independenții din sectorul artistic, care sunt nesindicalizați și pe care creșterea contribuțiilor sociale de la 16 la 35% îi va lovi în plin. Una din puținele surse de finanțare care ține la suprafață sectorul artistic independent vine prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), unde se derulează în acest moment o sesiune de proiecte, gândite pe Codul Fiscal în vigoare în anul în curs, care va fi diferit de cel care se va aplica din ianuarie 2018. Ceea ce înseamnă că dacă Ordonanța Tudose va produce într-adevăr efecte, operatorii culturali și artiștii vor avea venituri cu 25% mai mici, ceea ce pune în pericol sustenabilitatea proiectelor.
• Iulia Popovici explică pe larg în Adevărul această întreagă paradigmă a independenților din domeniile artei, nealfabetizați din punct de vedere legislativ și nesindicalizați, de a căror tăcere pare că profită PSD-ul, în încercarea de a diminua efectele promisiunilor de campanie și ale legii salariilor unitare, prin încovoierea cu noi dări a unei pături sociale și așa sub-finanțate. | Iulia Popovici / Adevărul
• Pentru completarea imaginii de ansamblu a situației, dezbaterea din jurul acestor noi costuri pentru cei care trăiesc din activități independente mai relevă că plata unor contribuții sociale duble, atât timp cât guvernele noastre nu propun un plan de viitor coerent, nu înseamnă “pensii mai mari la bătrânețe”, ci înseamnă, după toate datele, o modalitate de moment a coaliției de la guvernare de a nu îndatora și mai mult țara pentru alte decizii fiscale deja luate. Problema este că face asta prin sărăcirea unei anumite pături sociale. Mai trebuie spus că și în vechea legislație, care oferea facilitatea independenților care erau și angajați de a nu plăti de două ori contribuții sociale, veniturile prin PFA-uri în România erau de trei ori mai mici decât cele ale lucrătorilor din Germania sau Anglia, dar impozitul pe care îl plăteau era mai mare. | CAPITAL.ro
• Și lucrătorii din domeniile independente pregătesc lansarea unei scrisori către autorități, semnată până în acest moment de câteva sute de oameni de cultură. Regizorul David Schwartz explică într-o postare pe Facebook că, printre altele, noile modificări cască și mai mult prăpastia dintre favoriții sistemului, plătiți cu sute de mii de euro, care vor plăti contribuții limitate la cuantumul celor cu venituri mici și medii.

Dacă îți place demersul nostru de a pune știrile în context, te poți abona la Newsletterul săptămânal gratuit.

| poză de Radek Pietruszka/EPA-EFE

Ce s-a întâmplat la marșul fascist din Varșovia

• Zeci de mii de polonezi au luat parte la demonstrații naționaliste în Varșovia, sâmbătă, pentru a celebra Ziua Independeței Poloniei. Aproximativ 60.000 de persoane au participat la marșul organizat de grupările de extremă-dreapta din Polonia, conturând un eveniment despre care experții spun că a fost una dintre cele mai mari adunări de activiști de extremă-dreapta din Europa în ultimii ani. Cea mai proeminentă organizație care a pus bazele marșului este Tabăra Radicală Națională, organizație care militează împotriva imigrației musulmanilor, a drepturilor homosexualilor și a valorilor Uniunii Europene. | Matthew Day/CNN
• Protestatarii au scandat sloganuri xenofobe precum: “Afară cu refugiații!”, “Polonia pură, Polonia albă!”, în timp ce un banner agățat deasupra unui pod afișa mesajul: “Rugați-vă pentru Holocaustul islamic!”. Printre personalitățile care au luat parte la marș s-a aflat fostul lider al Ligii Engleze de Apărare, o mișcare de protest împotriva Islamismului din Marea Britanie. Stephen Lennon a condus mișcarea islamofobă, care se descrie pe sine ca o organizație anti-rasistă, militantă pentru drepturile omului. Ideologia Ligii Engleze de Apărare constă în credința că religia Islamică afectează modul de viață creștin, englez. Dacă vreți să faceți o incursiune în organizațiile de extremă-dreapta din Marea Britanie, urmăriți un video explicativ al publicației | The Guardian.
• Cel mai influent canal de televiziune din Polonia, TVP, a relatat demonstrația cu valențe fasciste ca fiind un”marș mareț al patrioților”, la care au participat polonezi de rând, care și-au exprimat dragostea pentru Polonia. Ministrul de Interne polonez a declarat că “a fost o priveliște frumoasă” și că este mândru “că atât de mulți polonezi au decis să ia parte la o sărbătoare legată de vacanța Zilei Independenței”. | Matthew Taylor/The Guardian
• Polonia și-a redobândit suveranitatea în 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial, după ce a fost condusă de Rusia, Prusia și Imperiul Austro-Ungar încă din secolul al XVIII-lea. Inițial, marșul a fost conceput ca un eveniment anual de celebrare a Independenței Poloniei, dar a devenit un reper pentru activiștii de extremă-dreapta din întreaga Europă. | Rick Noack/The Washington Post
• Marșul de sâmbătă este un indicator al creșterii suportului colectiv pentru extrema-dreaptă din Polonia, dar și din Europa. Politicile anti-refugiați și anti-europene par să aibă succes în rândul populației, fiind popularizate prin propaganda media și discursurile liderilor țării. În martie 2017, Polonia a fost singura țară care a votat împotriva lui Donald Tusk la alegerile pentru președinția Consiliului European, Tusk fiind un fost Prim-ministru al țării. Sâmbătă, reprezentatul extremei-dreapta din Slovacia a spus în cadrul marșului că “este timpul ca naționaliștii europeni să se unească în lupta împotriva neo-marxiștilor și a islamiștilor” și că “Polonia este un model pentru Europa”. | Agnieszka Pikulicka-Wilczewska/Al Jazeera
• Luni, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a criticat marșul, spunând că: “În țara noastră, nu este loc, nici acord pentru xenofobie, pentru un naționalism bolnav, pentru antisemitism”. | AGERPRES

| poză de Octav Ganea/ Inquam Photos

Tot ce trebuie să știi despre anchetarea lui Dragnea

• DNA a început luni urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea și a altor 8 persoane în dosarul ce vizează societatea Tel Drum și modul în care aceasta a primit contracte finanţate din fondurile publice naţionale sau europene. Liderul PSD este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, de comiterea a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altcineva și pentru fraudarea fondurilor europene. Acuzațiile îi sunt aduse lui Dragnea pentru perioada în care a fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, funcţie pe care a ocupat-o timp de 12 ani, în perioada 2000–2012. Conform comunicatului DNA, Dragnea ar fi înființat în 2001 un grup infracțional organizat “care acționează și în prezent”, format din funcționari ai instituțiilor din administrația publică și oameni de afaceri. Cele mai proeminente persoane acuzate alături de Liviu Dragnea pentru constituirea grupului infracțional sunt Marian Fişcuci, primul acţionar al firmei Tel Drum şi fostul consilier judeţean din Teleorman, Petre Pitiş. | HotNews
• Dosarul s-a constitiut în urma unei sesizări din partea Oficiului European Antifraudă (OLAF), transmisă pe 30 septembrie 2016. Sesizarea OLAF menționează săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare a drumurilor judeţene DJ 701 şi DJ 506, beneficiar fiind Consiliul Județean Teleorman. În primul caz dat exemplu de procurorii DNA în comunicatul de presă, cel ce vizează drumul județean 506, prejudiciul cauzat bugetului public este de 5,7 milioane de lei, iar în cel de-al doilea, cel referitor la drumul județean 701, prejudiciul calculat de procurorii DNA se ridică la 25,6 milioane de lei. | Ionel Stoica/Adevărul
• Pe lângă recomandarea judiciară adresată Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a acționa în acest caz, OLAF și-a finalizat investigațiile cu formularea unor recomandări financiare adresate Direcţiei Generale pentru Politici Regionale şi Urbane în sensul recuperării în totalitate a sumei de 21 de milioane de euro. Comunicatul DNA mai arată și efectuarea unor donații electorale pentru PSD, numai în anul 2009 ajungând la partid 2,5 milioane de lei. Procurorii spun că societăţile care făceau donaţii la partid primeau contracte publice, iar banii astfel obţinuţi erau direcţionaţi către Tel Drum. | HotNews
• Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în cel de-al treilea dosar penal, având deja o condamnare în dosarul “Referendumul” și un proces în dosarul “Angajărilor fictive”. Compania Tel Drum este anchetată de procurorii DNA în două dosare, în primul dintre ele fiind începută urmărirea penală pe numele companiei, iar în cel de-al doilea fiind vizate faptele liderului PSD, Liviu Dragnea, și a altor 8 persoane care au legături cu societatea. În prima anchetă, începută pe 18 august, directorul general Tel Drum, Petre Pitiş, directorul adjunct, Nedea Florea, şi un angajat al firmei, Mircea Vişan, sunt cercetaţi de DNA pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, alături de ei fiind anchetat şi Ioan Florian, reprezentant al firmei WFA IMPEX SRL. Prejudiciul se ridică la peste 4 milioane lei, conform DNA. | Mediafax
• Reacțiile la anunțul DNA de luni nu au întârziat să apară, PNL și USR cerându-i demisia lui Dragnea din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Deputatul PNL Ioan Cupșa a spus că acuzația asupra lui Dragnea “vulnerabilizează, fragilizează Parlamentului şi imaginea pe care instituţia o are”. Consilierul onorific al Premierului Mihai Tudose, avocatul Gheorghe Piperea, l-a criticat, la rândul său, pe Liviu Dragnea pentru faptul că nu demisionează și a postat pe Facebook că “avem și altceva de făcut decât să urmărim epopeea judiciară interminabilă a domnului Dragnea”. La câteva ore după postarea de pe Facebook, Gheorghe Piperea și-a dat demisia din funcția de consilier onorific al premierului. “Cine şi-a imaginat că sunt manipulabil, s-a inşelat”, a transmis Piperea prin intermediul Facebook-ului. Tot printr-o postare pe Facebook și-a exprimat și fostul premier Dacian Cioloș părerea despre noul dosar penal: “Oare cât ne va mai trebui să înțelegem că adevăratul dezastru vine din corupție, incompetență și tendința de a servi interese personale sau de grup folosind puterea politică în stat?”. Victor Ponta a postat pe Facebook marți dimineața o postare cu 13 paragrafe în care vorbește despre “Cartelul de la Teldrum” și îl asociază pe Dragnea cu Pablo Escobar. | Victor Ponta/Facebook
• De partea cealaltă, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a declarat luni că dosarul este “fără îndoială” o interpretare eronată de către procurorii DNA a legii și că trebuie făcute mai multe precizări, astfel încat să nu mai existe interpretări. | HotNews
• Luni după-amiaza au apărut și primele declarații ale lui Liviu Dragnea la Palatul Parlamentului. Liviu Dragnea a respins “categoric” toate acuzațiile, spunând că nu are legături patrimoniale cu firma Tel Drum și că o parte din acuzații au fost cercetate în trecut. Liderul PSD a mai spus că nu va demisiona de la șefia partidului din care face parte de 17 ani. De asemenea, Dragnea a spus luni seară la postul România TV că președintele Iohannis este beneficiarul politic al dosarului în care este anchetat, dosar pe care l-a numit “făcut”. | HotNews
• Marți dimineața, purtătoarea de cuvânt a lui Klaus Iohannis a declarat că: “Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Beneficiarul acesteia este societatea”. | Digi24

| Clădiri distruse de cutremur în Pol-e Zahab| Pouria Pakizeh/Iranian Students News Agency, via Associated Press

Cutremurul care a venit

• Duminică seara, la ora 9:48, un cutremur cu magnitudinea de 7,3 pe scara Richter s-a produs aproape de granița dintre Iran și Irak. Cutremurul a fost simțit până în Turcia și Pakistan, fiind seismul cu cel mai mare număr de victime din anul 2017. În partea vestică a graniței, în Irak, au fost descoperite până miercuri 8 persoane moarte și 535 de persoane rănite. În partea iraniană a graniței, bilanțul morților a crescut la 530, iar al celor răniți a ajuns la peste 7.460 de oameni, fiind distruse peste 30.000 de locuințe. | Thomas Erdbrink/The New York Times
• Iranul este așezat lângă o linie de avarie seismică, așadar cutremurele sunt frecvente în regiune. În ultimii 15 ani, peste 26.800 de persoane au murit în urma cutremurelor, în Iran. Cel mai sângeros cutremur s-a produs în 2003, când sud-estul ţării a fost lovit de un seism de 6,6 grade pe scara Richter, peste 26.000 de oameni pierzându-și viața atunci. | Al Jazeera
• Eforturile de ajutorare ale Guvernului iranian au fost criticate de supraviețuitorii cutremurului, rămași fără locuințe sau vreo formă de adăpost în unele sate. Iranul a refuzat ajutorul din străinătate, asigurând populația că va interveni în cel mai scurt timp. | ABS News
• După cutremurul din 2012, când susținerea din partea autorităților a fost, de asemenea, deficitară, un grup de tineri iranieni a organizat operațiuni de ajutorare a victimelor, mobilizându-se prin intermediul rețelelor de socializare. 5 camioane cu bunuri au fost transportate în zona afectată de seism, fără nicio implicare din partea statului. Efortul public de ajutorare a fost un eveniment excepțional în Iran, deoarece statul este implicat în toate straturile societății. O încercare similară de ajutor a avut loc și în 2003, însă banii strânși atunci au ajuns altundeva decât la victimele cutremurului. | Thomas Erdbrink/The New York Times

| sursa: AP PHOTO

Ce se întâmplă în Zimbabwe?

• Marți după-amiaza, în Zimbabwe au început să apară tancuri în apropierea orașului Harare, capitala țării sud-africane. Acesta a fost primul indiciu al operațiunii militare ce avea să declanșeze criza politică și situația foarte incertă din Zimbabwe. Soldații au preluat controlul asupra punctelor-cheie ale capitalei, înlocuind poliția din locuri precum Aeroportul Internațional Robert Mugabe, Palatul prezidențial și Parlamentul. | BBC
• Apoi, miercuri dimineața, un purtător de cuvânt al armatei a făcut declarații pe postul național de televiziune al țării, negând cu fermitate că operațiunea militară în desfășurare pe străzile capitalei ar fi o lovitură de stat. Generalul Moyo a spus că misiunea armatei vizează “criminalii” apropiați președintelui, care provoacă “suferințe sociale și economice”, precizând că Robert Mugabe este în siguranță, alături de familia sa. Moyo nu a specificat nimic despre locația președintelui Mugabe. În ciuda celor declarate de Moyo, situația din Zimbabwe are caracteristicile unei lovituri de stat: armata a preluat controlul asupra televiziunii de stat, asupra punctelor de interes și a străzilor din capitala Harare, iar președintele Mugabe nu a fost văzut în public, locația lui fiind necunoscută. | CNN
• Joi, au apărut informații noi despre starea și locația președintelui Mugabe. Președintele Africii de Sud, Jacob Zuma, a declarat că a vorbit la telefon cu Mugabe, iar acesta este arestat la domiciliu, însă se simte “bine”. | CNN
• Criza din Zimbabwe a fost declanșată, însă, cu două săptămâni în urma intervenției armatei, atunci când Robert Mugabe l-a concediat pe Primul-ministru Emmerson Mnangagwa, mișcare ce a uimit întreaga țară. Concedierea a fost șocantă, pe de o parte pentru că Mnangagwa a fost mâna dreaptă a președintelui încă de la câștigarea independenței statului din 1980, iar pe de alta, pentru că înlăturarea lui a venit la un an distanță de viitoarele alegeri prezidențiale din Zimbabwe. Emmerson Mnangagwa era catalogat ca un favorit pentru câștigarea alegerilor, având de partea sa armata statului. Însă, în cursa pentru președinție figurează și soția lui Mugabe, Grace Mugabe, în vârstă de 52 de ani. În condițiile date, concedierea primului-ministru Mnangagwa pare a fi de fapt, o eliberare a drumului către conducerea țării pentru Grace. David Coltart, un fost ministru al Zimbabwe, a catalogat mișcarea lui Mugabe ca fiind una “prostească”. | Euan McKirdy/ CNN
• Astfel, avem două personaje în lupta pentru putere, de partea unuia fiind președintele actual al statului, iar de partea celuilalt fiind armata. Primul este Emmerson Mnangagwa, a cărui locație a rămas necunoscută după ce a fost concediat din funcția de prim-ministru, în urmă cu două săptămâni. Faptul că se ascunde a ridicat suspiciunea că ar complota cu armata pentru înlăturarea lui Mugabe. Mnangagwa este, alături de Mugabe, un politician longeviv, servindu-i actualului președinte mai întâi cu funcția de consilier, în perioada luptei pentru independeță, iar apoi ca șef al serviciilor secrete și ca ministru. Mnangagwa mai este numit și “Crocodilul” pentru longevitatea sa politică. | BBC
• De cealaltă parte a luptei pentru putere stă prima doamnă a Zimbabwe, Grace Mugabe. Văzută ca un intrus în rândurile liderilor statului, pentru că nu a făcut parte din politicienii care au luptat pentru independență în 1980, Grace Mugabe este lidera Partidului Femeilor din Zimbabwe. Ea a fost acuzată de extravaganță, cheltuielile vestimentare aducându-i porecla de “Gucci Grace”. | Simon Allison/The Guardian
• Prima doamnă, Grace Mugabe, a fost aspru criticată de asociațiile de drepturile omului pentru viața luxuriantă pe care o duce și călătoriile de shopping în care cheltuie sume exorbitante pe haine și obiecte de lux, în timp ce situația din propria țară este dezastruoasă. În trecut ea a fost acuzată că a atacat un reporter britanic în China, dar a scăpat datorită imunității diplomatice. Tot așa a scăpat și de acuzațiile similare aduse de o tânără de 20 de ani din Africa de Sud, pe care ar fi lovit-o de mai multe ori în cap într-un hotel. | New York Times
• Înapoi la feuda pentru putere: între Mnangagwa și Grace Mugabe stă Robert Mugabe, lider al Zimbabwe de 37 de ani, deci unicul lider al statului format în 1980. El a fost acuzat de fraudarea alegerilor și eliminarea opoziției politice de-a lungul timpului și a susținut că “numai Dumnezeu” l-ar putea scoate din funcție. Mugabe are o istorie lungă în eliminarea opoziției politice, aproximativ 20.000 de persoane presupunându-se că au fost ucise de Brigada a 5-a a țării, sub comanda sa, pentru că erau susținători ai opoziției. | The Guardian

| sursa: CNN

Refugiați vânduți ca sclavi; cea mai mare criză umanitară contemporană

• Drepturile omului par să fie “the elephant in the room” pentru Trump în turul său prin Asia. Donald Trump a pus pe masă probleme de comerț, securitate internațională sau relații diplomatice cu țările vizitate, însă drepturile omului au rămas pe dinafară. În Vietnam, unde Human Rights Watch raportează că “drepturile de bază, inclusiv libertatea de exprimare, opinia, presa, asocierea și religia, sunt restricționate “Trump a omis să menționeze drepturile universale ale omului. În schimb, el și-a structurat discuțiile în jurul comerțului, complimentându-l pe liderul vietnamez pentru o “muncă remarcabilă”. | Dominic Tierney/ The Atlantic
• Ajuns în Filipine, Donald Trump, cel care a interzis musulmanilor să intre în Statele Unite în ianuarie 2017, pare să ignore drepturile omului în politica externă. Președintele Rodrigo Duterte a fost acuzat de ucideri extrajudiciare în campania împotriva traficului de droguri inițiată în 2016, însă Trump nu a făcut nici de data asta vreo referire la drepturile omului. Președintele american a lăudat, în schimb, relația “grozavă” pe care o are cu liderul filipinez. | Julie Hirschfeld Davis/The New York Times

| poză de Shafiur Rahman/CNN

• Însă drepturile omului sunt și în 2017 grav încălcate în multe regiuni ale lumii. În Myanmar, comunitatea de musulmani Rohingya, considerată și cea mai persecutată minoritate din lume, este subiectul uneia dintre cele mai grave crize a drepturilor omului din prezent. Rohingya este un grup etnic, majoritar musulman, care trăiește de secole în regiunea budistă a Myanmarului. De-a lungul timpului, începând cu obținerea independenței din 1948 și continuând cu noua legislație a cetățeniei din 1982, Rohingya nu au fost recunoscuți de Myanmar ca unul dintre cele 135 de grupuri etnice ale statului. Ceea ce înseamnă că populația de aproximativ un milion de Rohingya care trăiesc în Myanmar nu aparține niciunui stat al lumii.
• Criza din Myanmar a început în 2016, când un oficial al Națiunilor Unite a acuzat conducerea țării de o “purificare etnică” în rândul populației Rohingya. Într-un raport publicat miercuri, The United States Holocaust Museum admite că există dovezi clare ale genocidului asupra musulmanilor Rohingya. Tot miercuri, Secretarul de stat american, Rex Tillerson, aflat în Myanmar, a cerut o investigație independentă asupra crizei umanitare din regiune. Din august 2017 până în prezent, aproximativ 650.000 de refugiați Rohingya au fugit în Bangladesh. Shafiur Rahman, un producător de documentare, a investigat masacrul de la Tula Toli, satul în care musulmanii Rohingya au fost ori arși, ori violați, ori uciși de forțele armate. Rahman și-a început documentarea de la o filmare ce surprinde supraviețuitorii masacrului trecând granița cu Bangladeshul, pe 2 septembrie 2017. Mărturiile celor ce au scăpat din masacrul din Tula Toli au fost publicate de CNN.
• Tot de la o filmare a pornit și investigația condusă de CNN în Libia, unde există dovezi că refugiații sunt vânduți ca sclavi pentru câteva sute de dolari. Jurnaliștii de la CNN au mers în Tripoli, Libia, să verifice autenticitatea materialului video primit și au luat parte la o licitație de vieți omenești. Dovezile găsite de CNN au fost predate autorităților libaneze, care au promis să lanseze o investigație. Citiți investigația aici: People for sale/CNN
• “Nowhere” este un scurt film documentar despre genocidul din Darfur, Sudan. Filmarea de 10 minute spune povestea lui Nouri, un refugiat sudanez care trăiește acum în Norvegia. Genocidul din Sudan este cunoscut drept primul genocid al secolului 21, în urma căruia au murit aproximativ 300.000 de persoane. Potrivit Human Rights Watch, conflictul din Darfur încă există. Puteți urmări documentarul aici: Nowhere

| sursa: Tweeter

Gafă: contul oficial de Twitter al Pentagonului a redistribuit un tweet în care se cere demisia lui Donald Trump.

• Weekend-ul acesta, Fundația Friends for Friends organizează Mini-congress de New Journalism la Zilele Superscrieri. Sâmbătă și duminică, breasla reporterilor se întâlnește la dezbateri și ateliere de lucru, iar luni seară se decernează premiile pentru cele mai bune texte ale anului, unde și Brrlog a primit o nominalizare. Și publicul poate participa la unele evenimente din cadrul congresului, așa că vă recomandăm să verificați programul aici.
• În ceea ce privește Gala Premiilor Superscrieri, suntem mândri că investigația Brrlog — “Cum finanțează statul român proiecte medicale la granița cu pseudoștiința” — semnată de Adina Danes și Alexandru Evanghelidis, este nominalizată la premiile Superscrieri de anul acesta, alături de alte materiale jurnalistice excelente, produse, în majoritate covârșitoare, de publicații media independente. Lista completă a nominalizărilor, unde vă puteți vota și favoriții, o găsiți aici: https://goo.gl/9vuofY
• În august, Adina și Alexandru scriau despre riscurile pentru pacienți ale unui centru de recuperare oncologică, finanțat masiv cu bani publici și condus de Pavel Chirilă, un medic promotor al “medicinei creștine” și al altor terapii nedovedite științific, analizate pe larg în articol.
• “În România nu sunt destule aparate pentru radioterapie, iar listele de așteptare pentru ședințele acoperite de Casa Națională de Asigurări sunt lungi. La problemele care țin de accesul limitat la servicii de bază se adaugă riscul ca bolnavii să dea, în viața de zi cu zi sau pe net, peste oameni care îi sfătuiesc să încerce tratamente magice, ușor de accesat și fără efecte secundare. În condițiile astea, statul oferă bani pentru proiectul unui medic ale cărui practici și idei ies din sfera științei. Am mers pe urmele banilor investiți în proiect și am aflat că alinarea suferinței trece prin influența baronilor locali, ordine de miniștri, prin pereții mânăstirilor ctitorite de doctori creștini și are bătaie lungă, până în sufletele bolnavilor, care ar crede cu orice preț că metodele fără validare clinică au efecte.”
• Citiți investigația completă aici.

Un podcast cât o călătorie lungă

• Proiectul Satul Mădălinei produs de echipa DoR marchează apariția primelor podcast-uri jurnalistice cu adevărat de calitate de la noi. Jurnalista Ana Maria Ciobanu a petrecut ultimii doi ani alături de o fată săracă și neșcolită, cu doi copii pe care de multe ori i-a folosit pentru a cerși, ca să înțeleagă de ce condițiile sociale precare sunt atât de greu de învins. Podcast-ul, un reportaj jurnalistic în șase episoade, urmărește drumul Mădălinei, dar și traseul personal al unor “doamne de bine” care se hotărăsc într-o bună zi să doneze bani și chiar să construiască o cameră pentru Mădălina și copiii ei. Povestea se complică atât de mult, iar ițele legăturilor dintre personaje devin atât de intense, că ceea ce a ieșit este o radiografie dureroasă a fenomenului sărăciei din România, una dintre cele mai inegale țări la nivel economic din UE, și, poate cel mai important, o incursiune în mijlocul empatiei și a limitelor ei, atunci când oamenii care vor să ajute își simt trădate așteptările.
• Recomandăm pe drum, spre sau de la job. Sau dimineața la cafea. | Satul Mădălinei / DoR

| sursa: CNN

Și puțin da Vinci, de încheiere

Tabloul “Salvator Mundi”, de Leonardo da Vinci a fost vândut pentru suma de 450 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă vândută la o licitație. Tabloul ce îl infățișează pe Iisus datează aproximativ din anul 1500 și este unul dintre cele 20 de tablouri pe care semnătura pictorului a fost autentificată. Văndut în trecut pentru suma de 59 de dolari, tabloul “Salvator Mundi” a atins prețul record într-o licitație la New York, unde casa de licitații Christie’s estima un preț de 100 de milioane de dolari pentru operă. | Oscar Holland/CNN