Design Thinking pentru Implicare Civică — Începutul

Ianuarie 2017, București. 25 de oameni entuziaști într-o locație din centrul Capitalei învață împreună ce este și cum se folosește Design Thinking. Așa începe relatarea noastră.

Cei care au inspirat eforturile sunt specialiștii în Design Thinking: Dragoș, Magda, Tudor și Cătălina, un grup fantastic care a creat Design Thinking Society.

Ei au câștigat experiență în proiecte naționale și internaționale de Design Thinking și au considerat că și alți specialiști din România merită să deprindă cu ușurință procesul de Design Thinking.

Împreună, cei 25 de entuziaști și echipa de facilitare — am început să lucrăm îndeaproape pentru a experimenta acest proces.

Președintele Obama spunea într-un discurs: “Adevăratul test al vieții unei persoane este ceea ce facem unul pentru celălalt… acești extraordinari bărbați și extraordinare femei, acești Agenți ai Schimbării, ne amintesc că excelența nu depășește abilitățile noastre, iar speranța se află întotdeauna aproape (…).” (1)

Acest citat rezonează cu tot ceea ce își propune în general procesul de Design Thinking și în mod special cu intenția comunității de Design Thinking din România, care dorește să transmită mai departe inspirația pentru schimbări pozitive și să convingă cât mai mulți profesioniști să devină astfel de “Agenți ai Schimbării” în mediul lor profesional.

De la această premisă a pornit primul nostru meet-up ca să învățam ce este și cum putem folosi Design Thinking în proiectele noastre.

Și cum un mod rapid de a învăța este “learning by doing”, echipa de facilitare a venit cu o temă menită să stârnească imaginația. Au propus să lucrăm pe o situație care să fie relevantă pentru toți, să ne provoace să gândim „outside the box” și să ne arate cât de versatil este acest proces.

Tema propusă: Cum să atragem mai mulți tineri să meargă la vot în România, ținând cont de prezența lor redusă la ultimele alegeri și de nemulțumirea lor pregnantă față de clasa politică, manifestată prin proteste de stradă și activism pe social media.

Este o temă complexă, motivantă și de interes maxim, având în vedere că totul se întâmpla în perioada premergătoare celui mai mare protest de strada pe care l-a văzut România de la Revoluția din 1989.

Evident, dezbaterile despre cum să abordăm această problemă — apatia electorală — au fost înflăcărate, însă întregul grup (cu o medie de vârsta de 28–35 ani) a fost de acord cu constatarea:

“Ca să vreau și să simt să merg să votez, trebuie să fiu implicat civic și să-mi pese de chestiunile civice din jurul meu.”

Astfel am convenit să explorăm cum este mai bine să aplicăm noțiunile de Design Thinking pentru a determina tinerii din București să se implice în chestiunile civice din comunitatea lor.

De ce este această temă una care se potrivește perfect procesului de Design Thinking?

O analogie potrivită este cea făcută de Gregory Treverton de la RAND Corporation, care studiind politicile globale, a spus într-un articol că “există două tipuri de probleme, misterele și puzzle-urile. Puzzle-urile se pot rezolva când ai accesul corespunzător la informație, când există date disponibile și din analiza lor primești răspunsul potrivit. Pe de altă parte, misterele sunt situațiile în care fie nu există suficiente date, fie nu există deloc, fie sunt prea multe date disponibile. În acest caz, problema se pune cum interpretezi toate datele disponibile pentru a ajunge la soluție. Și aici se lansează o provocare pe termen lung pentru a prototipa și pilota perspectivele multiple și datele disponibile care dau răspunsurile. Iar designerii de cele mai multe ori se adaptează jocului de rezolvare a „misterelor”.”(2)

Pornind de la obiectivul principal, de a învăța să folosim Design Thinking, ne-am propus să organizăm 5 întâlniri în care:

• să înțelegem procesul de Design Thinking
• să definim tema și ce anume vrem să rezolvăm
• să empatizăm cu cei implicați — toți stakeholderii din proces — comunitățile, clasa politica, instituțiile publice, organizațiile și asociațiile de resort etc.
• să învățăm să aplicăm tool-uri de Design Thinking
• să găsim cât mai multe idei și soluții viabile din care să filtrăm până ajungem la acelea viabile de a deveni prototipuri în etapele următoare.

În primă instanță, instrumentele de Design Thinking ne-au ajutat să aducem mai multă claritate și să ajungem la același numitor comun cu privire la tema propusă de implicare civică și să conștientizăm mai bine care sunt acele punctele sensibile care necesită rezolvare– ceea ce face ca tot grupul să fie mult mai unit în jurul unor premise comune.

Descoperirea soluțiilor este de asemenea mai ușoară, întrucât această aliniere de idei aduce mai puțină dezbatere în contradictoriu și mai multă înțelegere între membrii grupului. Foarte important în cadrul procesului, atât din punct de vedere al temei, cât și al eficienței, este să ne asigurăm că privim cu empatie punctele de vedere diferite ale tuturor persoanelor implicate și ale stakeholder-ilor.

Având în vedere că acest demers a fost unul de voluntariat, comunitatea de Design Thinking a hotărât să trecem prin procesul de Design Thinking până la faza de ideație (inclusiv).

Succint, întâlnirile au constat în următoarele:

Prima întâlnire: Discutarea temei, setarea informațiilor de context, stabilirea temei finale, formularea unei probleme care necesita rezolvare: prezența la vot scăzută datorată implicării civice reduse din comunitate în rândul tinerilor din București.

Întâlnirile 2–4: Aplicarea instrumentelor de Design Thinking pentru colectarea, organizarea de informații despre acești tineri și comunitățile lor în București. Metode de cercetare, cercetare efectivă, journey map și personas.

Întâlnirea 5: Trecerea în etapa de găsire a soluțiilor (ideație) si formulare de concepte.

Scopul acestui articol structurat în mai multe capitole este să redăm în mare experiența noastră și să facem o incursiune succintă în procesul de Design Thinking Social, cu tot ce a presupus acesta și rezultatele la care am ajuns împreună.

Prin acest demers, ne dorim să inspirăm și alte comunități, precum și alți “Agenți ai Schimbării”, care să se implice și să ducă mai departe ideile rezultate pentru implicare civică.

Următoarele capitole vor descrie cum am implementat efectiv instrumentele și rezultatele la care am ajuns împreună, după ce am îmbinat cu brio atât nevoia de eficiență, cât și toleranța la ambiguitate, ambele condiții necesare pentru Design Thinking.

(1) Sursa: Remarks by President Obama in Town Hall with Young Leaders of the UK — April 23, 2016 https://bit.ly/2JQRQGr

(2) Sursa: Designing for Growth — a Design Thinking Toolkit for Managers by Jeanne Liedtka and Tim Ogilvie

*Acesta articol este co-creat de Andreea-Teodora Chivu, Adelina Dabu, Dragoș Gavrilescu, Tudor Juravlea, Maria-Cristina Murgoci.