Zona Circului — pledoarie pentru cartierul Visterniceni

Context urban și istoric

Circul din Chișinău este una dintre clădirile reprezentative din capitala Republicii Moldova, fiind prezent în toate materialele de promovare turistică. Clădirea are o importanță deosebită prin prisma reprezentativității pentru intervalul istoric în care s-a construit cel mai mult (perioada comunistă) dar și datorită integrării într-un context teritorial extins: programul URSS de construcție a edificiilor pentru spectacole de circ în toate orașele majore.

Clădirea a fost amplasată într-o locație favorabilă, pe promontoriul dealului la baza căruia s-a născut târgul Chișinăului. Colina respectivă este locul unde s-a aflat anterior satul Visterniceni, din care a mai rămas doar structura urbană organică a unor stradele înguste: actualele străzi Circului, Carierei, Pietrăriei, Holbocica, Visterniceni. Prin această poziționare a fost consolidat rolul determinant al administrației postbelice în dezvoltarea unui oraș nou, pentru omul nou, fiind neglijată poziția valului de pământ care adăpostea odinioară cetatea de apărare în fața atacurilor turcești de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și importanța identitară a prezenței bisericii Sfinții Constantin și Elena.

Situația actuală

În prezent, zona Circului, delimitată de bulevardul Renașterii Naționale, strada Tudor Vladimirescu, Calea Orheiului și Calea Moșilor, se află într-un stadiu intermediar. În fapt, proiectul Chișinăului anilor 1980 prevedea realizarea unui complex sportiv și de agrement într-un teritoriu întins pe aproximativ 65 de hectare. De aceea, toate imobilele aflate în spatele Circului de stat sunt într-o poziție precară, ca zonă neconstruibilă până la realizarea unui plan de restructurare a țesutului urban (sistematizare). Din acest motiv, în acea zonă persistă problemele de siguranță, igienă și confort urban.

Proiectul Visterniceni

Conform proiectului Visterniceni, câștigător al concursului organizat în 2016 de Agenția pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor și Ambasada Franței, zona delimitată de cele patru străzi majore are potențialul de a deveni un pol vibrant al orașului, care sprijină transformarea zonei centrale într-un centru istoric cu un caracter contemporan. Astfel, pentru a se integra organic în zonă, pentru zona Circului au fost stabilite obiective clare, pe cei trei piloni ai durabilității: economic, ecologic și social.

Figura 1: Concept propus în conformitate cu principiile dezvoltării durabile

Din punct de vedere ecologic, este necesară păstrarea continuității pârâului Holbocica, renaturarea și amenajarea malurilor sale. Pentru consolidarea prezenței apei în oraș este propusă amenajarea unui lac antropic, având rolul semnificativ de a prelua debitul pârâului Holbocica, unul dintre cursurile de apă care contribuie la inundațiile produse în zona Albișoara. Elementul unificator este marele parc urban amenajat in stil englezesc în jurul lacului antropic Holbobica, cu peluze întinse pentru picnic şi o dumbravă, înglobând funcțiuni de interes public: teatru de vară și o arenă sportivă. Bulevardul Renașterii Naționale devine bulevard verde și, astfel, întreaga zonă aflată între Râșcani, Poșta Veche și Petricani poate beneficia de prezența unei infrastructuri verzi.

Perspectiva socială constată necesitatea consolidării prezenței Circului în mentalul colectiv ca un edificiu reprezentativ pentru a doua jumătate a secolului al XX-lea și un exemplu de bună practică pentru restaurarea clădirilor iconice de aceeași factură. De asemenea, se pune problema înființării unui cartier cultural, funcțiune care lipsește în Chișinăul de astăzi în pofida unei efervescente vieți artistice. Acesta presupune înființarea unui complex cu valențe culturale pe promontoriul dealului Visterniceni, înglobând ansamblul Circului de stat, scuarul din fața acestuia, biserica Sfinții Constantin și Elena, situl arheologic al fostei cetăți Visterniceni și zona rezidențială de pe străzile Carierei, 1 și 2 Pietrăriei și Circului.

Economia locală trebuie să beneficieze de un exemplu de CBD (Central Business District), pentru a elibera presiunea aplicată asupra zonei centrale. În prezent, principalul areal pentru a edifica imobile iconice cu funcțiuni administrative, birouri și hoteluri, de o înălțime ridicată, este zona centrală sau cea subcentrală (proximitatea gării feroviare sau conexiunea cu Telecentru). Zona fezabilă pentru acest tip de implant este Calea Orheiului, stradă cu statutul de Bulevard. Conform Planului Urbanistic General din anul 2007, se propune conectarea străzii Petru Rareș cu Calea Orheiului printr-un pasaj suprateran dedicat tuturor mijloacelor de transport. Acest proiect este preluat în proiectul Visterniceni, permițând însă doar accesul transportului în comun, al bicicletelor și al pietonilor. În acest mod, pe Calea Orheiului se poate înlănțui ansamblul noului district de afaceri, intitulat sugestiv Noii Visterniceni. Un rol semnificativ îl are amenajarea stației de interschimb Visterniceni, complementară cu o propunere la scară municipală, prin conexiunea ferovioară (prin tram-tren, tren urban sau metrou ușor) între stația de față, gara feroviară centrală și Aeroportul Internațional Chișinău. Actuala stație de cale ferată, prea puțin utilizată în prezent, devine un interschimb capabil să regenereze întreaga zonă.

Figura 2: Zonificare funcţională propusă, aplicată pe teritoriul studiat

Proiectul este guvernat și de o triadă de principii transversale:

1. Participare prin angrenarea tuturor actorilor publici și privați într-un proiect complex de regenerare urbană în cea mai frumoasă zonă din Chișinău;
2. Durabilitate, prin generarea unui proiect pilot integrat de dezvoltare durabilă, cuprinzând componente sociale, ecologice şi economice;
3. Echitate, prin negocierea între voinţa tuturor celor care sunt afectaţi de către proiect, pentru binele comun al Chișinăului și al comunității direct afectate.

Perspective

Viitorul acestui proiect depinde de posibilitatea consolidării unui dialog cu administrația locală. Presiunile imobiliare sunt ridicate: după o benzinărie în 2016, în 2019 urmează a fi date în folosință două clădiri de 8 niveluri și un ansamblu de cinci clădiri de 12–15 niveluri, toate imobile de locuințe colective care nu respectă proximitatea ansamblului de locuințe individuale cu 1–2 niveluri din spatele Circului. Toate acestea sunt realizate fără elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal care să evalueze impactul urban al acestor edificări. Caietul de sarcini pentru elaborarea documentației de urbanism se află, încă, pe masa Arhitectului Șef al urbei.

Figura 3: Schiţa de implementare a proiectului Visterniceni

Totuși, se întrevăd perspective favorabile cu privire la clădirea Circului. Și aici, însă, piedicile care trebuie depășite sunt de ordin administrativ, prin neclaritatea statutului acestei instituții. Au fost produse propuneri pozitive în cadrul workshopul-ui ”Circul din Chișinău — Reinventare Participativă”, din luna februarie 2018, pentru conversia clădirii într-un centru cu funcțiuni mixte, cultural-economice, care să dea startul pentru regenerarea urbană a zonei. Procesul este în plină desfășurare, mingea fiind și aici în terenul administrației.

Articol de Mihai Danciu pentru UrbanLab. Preluarea integrală sau parțială a textului este posibilă doar cu acordul autorului.