Cum stă România cu finanțarea eficienței energetice

În urmă cu câteva zile am participat la conferința “Finanțarea eficienței energetice în România, Ungaria și Bulgaria”, eveniment organizat de Comisia Europeană.

Subiectul conferinței a fost contextul politic național și European referitor la finanțarea energiei, cu accent pe modul în care pot fi finanțate investițiile în eficiență energetică. Am fost impresionați să aflăm că, în cee ace privește finanțarea clădirilor verzi, comparativ cu Ungaria sau Bulgaria, România a înregistrat cel mai bun demers, cu o investiție de 3 euro/m², față de celelalte țări unde investiția este de 1euro/m² sau mai puțin.

Mai important este că investițiile ar trebui să se ridice la 100euro/m² în următorii ani.

Acest lucru este posibil dacă există o strategie win-win, un dialog constructive care să aducă soluții pentru toate părțile implicate — investitori și beneficiari.

Iar pentru a avea un dialog transparent, trebuie să avem cifre relevante, să putem citi, înțelege și analiza piața, iar apoi să o standardizăm. Cuvântul cheie este TRANSPARENȚA. Până la urmă, totul se rezumă la educația pe care o au oamenii din bănci, antreprenorii, salariații. La cum percepem noi relația energetică.

Proiectul de strategie energetică națională a României urmază să fie structurat de Ministerul Energiei. Vorbim despre eficiența energetică — noțiune cheie, ca element estetic. Orice document strategic trebuie să includă aspecte legate de energie curată și eficiență energetică. Din cele 5 obiective strategice fundamentale (securitatea energetică, piețe energetice competitive, energie curată, modernizarea guvernanței în sectorul energetic și protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice), primele 3 au de-a face direct cu eficiența energetică.

Mai exact, înseamnă reducerea importului de energie, reducerea dependenței de energie din partea unor furnizori externi, iar mai apoi sărăcia energetică și consumatorul vulnerabil. Acesta trebuie legat în mod strategic de eficiența energetică, iar programele publice de eficiență energetică trebuie direcționate către comunitățile vulnerabile și sărace energetic.

Uitându-ne la cifre, atât în sectorul industrial, cât și în cel rezidențial, eficiența energetică a României s-a îmbunătățit în mod substanțial în ultimii 20 de ani, datorită faptului că sectorul energetic a introdus măsuri și programe bune de eficiență energetică. O problemă de viitor va fi faptul că faza investițiilor mai accesibile din punct de vedere financiar se încheie. Rămâne sectorul rezidențial foarte mare, care necesită în continuare mari investiții. Raportul Comisiei Europene arată un deficit de investiții de 130 de miliarde de euro pentru eficiența energetică.

Acest sector este unul multistratificat și multidimensionat. Sunt multe discuții despre cum poate statul sa susțină, să motiveze și să declanșeze investițiile în eficiența energetică. Discutăm despre o piață a schemelor suport care este dezbătută într-un mod competitiv între toți participanții din sectorul energetic.

Am plecat de la conferință cu ideea că, pe lângă nevoia de finanțare bancară, avem nevoie la fel de mare de educație în acest domeniu.

Evenimentul a fost organizat de Comisia Europeană, în parteneriat cu Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene din România, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Inițiativa Financiară a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

One clap, two clap, three clap, forty?

By clapping more or less, you can signal to us which stories really stand out.