Constructorul de drone
Mihai Dragu, antreprenorul care lucrează la nașterea unei industrii
Din Întreprinderea de Optică Română 2 din sudul Bucureștiului a rămas doar un mamut de beton de pe care atârnă tencuiala. În timpul comunismului, aici se produceau binocluri și lunete, dar acum clădirea a ajuns habitatul ideal pentru service-uri auto și depozite.
Zidurile gri te întorc în timp, dar înăuntru se dezvoltă o industrie a viitorului. La etajul 4, în atelierul aglomerat al companiei FAE Drones, mici avioane atârnă de tavan printre rafturi înalte pline de piese, materiale și imprimante 3D. Câțiva ingineri construiesc drone și le pun senzori, camere sau panouri solare.
„Înainte, locul ăsta era cunoscut pentru optică. Vreau să-l fac să fie cunoscut pentru aeronautică”, ne spune Mihai Dragu, fondatorul proiectului.
Mihai e antreprenor din 2005. A început cu fotografia iar din 2009 a intrat pe o piață unică în România și a început să construiască drone. Pe atunci nu se născuse nici măcar liderul actual al acestei piețe, DJI.
În sediul FAE Drones, el ne povestește că pasiunea lui nu e una neobișnuită.
„Avem în genele noastre dorința de a ne uita la stele. Oamenii sunt creați să se uite către stele. Zborul e libertate și cunoaștere. Pentru mine lucrurile astea s-au concentrat în fotografie și în aeronautică.”
În copilărie voia să se facă pilot, dar visul lui a fost amânat de sfatul părinților care îi spuneau că aviația nu este sigură. A ascultat și a devenit inginer de telecomunicații, dar la maturitate s-a întrebat ce își dorește cu adevărat, așa că în 2005 s-a apucat de fotografie. A început în studio și la evenimente și a ajuns treptat la fotografia aeriană.
În 2009 a început să proiecteze drone. Le construia din lemn, inspirat de modelul avioanelor tradiționale. Domeniul era atât de nou în România încât a devenit un mic „magician” al tehnologiei. În 2011 deja reușea să facă fotografie și filmări aeriene.
„Când făceam primele zboruri, oamenii se strângeau în jurul meu și spuneau că sunt OZN-uri pe cer.”
În 2015, odată cu pătrunderea pe piață a DJI, dronele cu multirotoare s-au popularizat, așa că Mihai s-a adaptat și a început să construiască mai multe modele de genul acesta, dar ulterior s-a întors la designul inițial.
„Avantajul dronelor de tip avion este că au un consum mult mai mic în timpul zborului, de aproape zece ori mai mic decât cel al unei drone cu elice. Pe de altă parte, dezavantajul lor e că sunt mai greu de decolat și de aterizat.”
Perfecționist, nu a vrut să accepte dezavantajele modelelor clasice, așa că a ales un design hibrid — avionul cu decolare pe verticală, care are avantajul unui consum foarte mic dar și abilitatea de a decola și ateriza oriunde.
Nu le-a văzut niciodată doar ca simple jucării, așa că Mihai a căutat moduri în care să profite de versatilitea lor. În felul ăsta, a deschis industria topografiei făcută cu ajutorul dronelor. De la biroul său, înconjurat de câteva dintre modelele construite de-a lungul anilor, Mihai povestește mândru despre lucrarea lui de doctorat — a fotografiat cu drona cursul râului Ialomița și l-a reprodus într-un model 3D.
„Asta se numește fotogrammetrie”, ne explică el. Pe modelul digital al zonei poți vedea exact diferențele de nivel și volumetria terenului. Dacă analizezi datele obținute, poți afla care sunt zonele inundabile, cum evoluează o inundație și la ce debit se poate produce. Așa că, dacă locuiești aproape de râul Ialomița, va trebui să le mulțumești celor de la FAE Drones că scapi neinundat după o viitură.
Mihai evidențiază și o altă utilitate a dronelor. Povestește că, din două în două luni, face hărți aeriene împreună pentru Primăria Sectorului 4 cu ajutorul cărora poate oferi resurse de prevenire a ilegalităților. Poate vedea dacă cineva își înalță casa neautorizat sau dacă construiește pe teritoriul vecinului.
Agricultura e alt domeniu care poate beneficia din plin de tehnologia dronelor. Mihai ne explică potențialul prin două la proiecte la care a lucrat. În primul caz, câțiva agricultori voiau să facă planul de irigare al unui teren de câțiva mii de metri pătrați. Problema lor era că terenul avea diferențe mici de nivel, insesizabile cu ochiul liber dar care afectau distribuția apei. De la înălțime, Mihai a putut depista o fâșie înălțată cu doi metri care bloca apa și nu îi permitea să ajungă pe mai mult de jumătate de teren.
Într-un alt proiect, a ajutat agricultorii să monitorizeze starea recoltelor. Fotogrammetria i-a permis să vadă diferența de înălțime a plantelor. A depistat o zonă restrânsă unde recolta era mai scundă. Informația asta i-a ajutat pe agricultori să găsească ușor grânele cu probleme și să le trateze.
„Asta e definiția de bază a agriculturii de precizie. Omul trebuie să știe exact unde să meargă și să afle ce nu e în regulă.”
Astfel, dronele pot avea un impact ecologic și economic substanțial, prin reducerea cantităților de apă, de îngrășământ ori de pesticid folosite în agricultură.
Chiar dacă încearcă să ajute comunitatea, echipa FAE Drones nu poate zbura destul de sus cât să nu se împiedice de problemele legislative din România.
În clipa de față, în România nu există o legislație specială pentru drone, ci doar pentru aeronave mari. De aici apar multe reglementări care nu sunt utile pentru industria dronelor.
„Legea spune că dacă lovești cu elicea pământul sau aterizezi grav trebuie să raportezi accident în urma căruia se vor face cercetări. Asta e ridicol. Cum ar fi să raportez accident de fiecare dată când dau de pământ cu o dronă?”
Altă prevedere menționează că ești obligat să zbori la minim 150 de metri față de sol sau la trei sute de metri în cazul în care ești deasupra unui oraș.
„Asta e o prevedere bună pentru aeronavele cu pilot la bord, dar pentru drone e o prevedere proastă. De ce? Pentru că pot lovi alte avioane, lucru care nu e de dorit.”
Legislația actuală românească impune și înregistrarea oricărei aeronave de peste 500 de grame.
„Asta e absurd. Până acum 2 ani era limita de 1 kg. De ce 1 kg, și nu 2kg? Sunt păsări în București care au peste 2 kg. Interesul nu e de a păstra siguranța aeriană.”
Perspective de viitor
În frunte cu Mihai, echipa FAE Drones are planuri mari de viitor. Următorul obiectiv e să bifeze un nou record mondial prin „Zborul Prieteniei”, de la București la Chișinău. Drona e deja construită și se bazează pe energie solară ceea ce îi va permite să stea în aer pe toată durata zilei plus încă 4 ore de noapte.
Primul lor record a venit în 2019, când au făcut „Zborul Unirii” cu drona Rebel, într-o cursă de 260 de kilometri de la București la Alba Iulia, trecând peste munți.
Mai departe, Mihai vrea să mărească dimensiunea dronelor și să stocheze atât de multă energie solară încât să zboare non-stop. Vrea să treacă și mai mult de granițele țării și să facă înconjurul Pământului.
„Ideea nu e una SF. Avem soluția în buzunar. E nevoie doar de soare.”
