Fevzi Yazici a fost condamnat in Turcia la puscarie pe viata fara posibilitatea eliberarii conditionate si in izolare (23 ore pe zi). Cand a fost arestat preventiv in 2016, era art directorul celui mai popular cotidian din Turcia, Zaman. Acuzatiile aduse lui sunt tipice pentru condamnarile jurnalistilor turci:
“attempting to eliminate the Constitutional order,” ,“attempting to eliminate the government of Turkey or to prevent it from its duties partially or totally through violence and force,” “attempting to eliminate the parliament of Turkey or to prevent it from its duties partially or totally through violence and force,” si “aiding an armed terrorist organization without being a member”
cum anume a incercat un art director sa elimine ordinea constitutionala din Turcia si a ajutat o organizatie terorista fara sa ii fie membru? Ei bine, conform cu justitia turca, Fevzi Yazici a transmis mesaje subliminale soldatilor turci loiali lui Gulen, pregatindu-i pentru lovitura de stat. E incriminat un ad tv care facea reclama cotidianului Zaman si care a fost difuzat de canalele de televiziune turcesti cu noua luni si ceva inainte de coup.
e de retinut ca initial F. Yazici a fost acuzat ca, pe durata unei vizite scurte in state, a primit pe un stick de memorie o scrisoare prin care Gulen dadea ordine unor judecatori turci si a adus scrisoarea in tara, facilitand ajungerea ei la destinatie. Yazici a negat tot si, ca pedeapsa, a fost trimis in izolare si i s-au refuzat medicamentele de care avea nevoie. Scrisoarea a fost publicata dupa un an si ceva si s-a dovedit imediat a fi un fals grosolan, o incropeala din mai multe scrisori autentice ale lui Gulen. Plina de greseli. Greseli gramaticale si stilistice, neverosimile pentru un om cu educatia lui Gulen, greseli formale de antet si semnatura, greseli de timp, fiind datata la cateva zile dupa intoarcerea lui Yazici in Turcia. E semnificativ ca sentinta de saptamana asta nu face nicio referire la scrisoarea cu pricina, fiind justificata exclusiv prin clipul tv pe care il puteti judeca si singuri.
Fevzi Yazici este unul dintre cei sase jurnalisti condamnati saptamana asta la puscarie pe viata fara posibilitatea eliberarii si in conditii de izolare. Si nu, nu ma astept sa zica guvernul sau diplomatia noastra ceva despre asta. De cand ne-am ales cu Viorica Gura Proasta la carma patriei, tot ce imi doresc de la guvernantii nostri e sa taca. Tacerea lunga, adanca, inteleapta, asta este strategia de comunicare pe care o recomand oamenilor de paie proaste din fruntea tarii, caci doar asta mai poate salva iluzia ca in spatele ochilor goi de ministri pesede poate, poate, mai misca ceva cat de mic, nu e tot mort si osificat. Sa vorbeasca nemtii si suedezii diplomatie in numele nostru si noi sa tacem, daca n-am fost in stare sa ne alegem niste oameni cu care sa nu ne fie rusine cand vorbesc.
nu, ce sunt eu curios e care e jurnalistul ala roman care a scris despre Fevzi Yazici o litera mai mult decat ce i-a dat Ankara comunicat sa traduca. Inteleg, in fine, am inteles la un moment dat ca deoarece corpul jurnalistilor romani nu se vede pe sine insusi ca o breasla, nu poate fi o breasla si din cauza asta este incorect sa ii pretindem solidaritate de breasla. Dar chiar si asa, niciun singur jurnalist roman care sa fie interesat de soarta confratilor sai din tara vecina? Nici macar unul. Eu am cautat si n-am gasit, poate gasiti voi. Sau poate, cine stie, o sa aflam acum ca art directorii sunt mai solidari decat jurnalistii…
nu cred
PS: iata, de cand am inceput sa scriu si pana am terminat, a aparut primul articol romanesc cat de cat, daca poti sa treci peste formatul atroce evz. Bravo Antonia Hendrik, oricine ai fi tu!
