Idlib

Radu Ghelmez
ghelme’s politics
6 min readJan 11, 2018

de mai bine de vreo luna, cel mai fierbinte front din Siria e in sudul guvernoratului Idlib, unde loialistii lui Assad au lansat o ofensiva impotriva mixului eterogen de rebeli ce controleaza provincia. Obiectivul principal al campaniei este baza militara aeriana de la Abu Duhur. Loialistii au ajuns ieri dupa vreo luna de progres la portile bazei aeriene, dar rebelii au lansat tot ieri o contraofensiva ce a blocat operatiunile loialiste si i-a fortat pe acestia sa redistribuie trupe pentru a isi asigura spatele. Luptele sunt in plina desfasurare, angajeaza efective mari de ambele parti si vor decide, probabil, soarta unei bune parti din teritoriul controlat inca de rebeli. Sa privim, asadar, mai atent ce se intampla.

dupa cum puteti vedea si singuri pe harta lui Cristian Ionita (ca de obicei, excelenta), Idlib reprezinta cel mai mare teritoriu controlat inca de rebeli in Siria. Are granita directa cu Turcia, ceea ce explica suficient supravietuirea sa pana in prezent si este, in rest, inconjurat de teritoriul loialist cu exceptia unui contact in nord cu Afrin, cantonul kurd izolat si in sud cu ISIS (buzunarul roz-mov de langa As Sa’an)

Idlib este una dintre principalele zone de deconflict conform cu intelegerile tripartite ruso-turco-iraniene de la Astana, asa ca ar trebui sa fie sub efectul armistitiului dintre parti. Negocierile au exclus insa expres HTS si ISIS, adica cele mai largi factiuni jihadiste, prin urmare loialistii anunta orice au ei nevoie sa atace ca fiind controlat de HTS si se pun pe treaba. Unele pozitii cucerite de assadisti erau intr-adevar aparate de HTS, altele nu, prea putin conteaza, important e ca toata lumea sa poata pretinde ca pacea lui Putin cu Erdogan functioneaza indiferent cine cu cine se casapeste pe unde.

tot Idlib e si locul unde au fost transferati sirienii din toate enclavele asediate de Assad in urma intelegerilor de tot felul, asa ca are acum o populatie semnificativa de refugiati interni (IDPs cum zic strainii). Vorbim de ceva gen un milion, un milion si ceva de oameni cazati in cateva tabere de refugiati si pe la rude, prieteni etc. Prin urmare, riscul unei noi escaladari a crizei umanitare siriene si a aparitiei unui nou val de refugiati la frontiera cu Turcia este semnificativ si obliga turcii sa se implice pentru a stabiliza frontul. Parametrii interventiei turcesti pot arunca insa totul in aer sau pot amana cu cateva zile colapsul rebelilor, asa ca perioada urmatoare este critica in Siria.

loialistii au mobilizat pentru ofensiva aproape exclusiv trupe proprii. Varful de atac e format din Tiger Force sprijiniti de tot felul de comandouri ale serviciilor de informatii al aviatiei. Rusii sunt foarte implicati in campanie, contribuind covarsitor la acoperirea aeriana si bombardamente. Iranienii si militiile aferente nu se vad pe nicaieri, ceea ce e de asteptat pe undeva avand in vedere problemele interne ale Iranului apropo de prezenta in Siria. Cred ca singura unitate non siriana (exceptand rusii) e una palestiniana aliata, e posibil sa mai fie si altele marunte, dar nu cat sa conteze. Ofensiva este, asadar, siriana cu suport aerian rusesc si, una peste alta, a mers foarte bine pana mai ieri. Dupa cum puteti vedea in harta urmatoare, loialistii au dezvoltat atacuri pe trei axe: Sud Nord, dinspre Hama spre Aleppo (axa principala), Nord Sud, dinspre Aleppo spre Hama si Est Vest, dinspre Khanasser

puteti vedea mai sus cum loialistii au taiat in doua saptamani (distanta temporala intre harti) un culoar aproape complet nord sud in teritoriul rebel ce se suprapune peste calea ferata Hama Aleppo si se pregatesc sa izoleze un semnificativ buzunar rebel la est de Abu Duhur. Constienti de pericol, rebelii se retrag de vreo doua zile din toate pozitiile de la est de Abu Duhur, trecand in vest pentru a ramane in contact permanent cu granita turca, lifeline-ul lor. Vidul creat este speculat de ISIS care a lansat propria ofensiva din micul sau buzunar, largindu-l spre nord paralel cu directia principala de atac a loialistilor.

in fine, fortele assadiste ajunsesera ieri, in functie de biasul cui povesteste, fie la portile bazei aeriene, fie in interiorul acesteia, dar azi s-au oprit sau s-au retras pana la cativa kilometri de baza (iarasi, depinde de unde credeai ca erau ieri ca sa deduci ce au facut azi). Contraatacul rebel, a carui directie o vedeti pe harta urmatoare, i-a obligat pe loialisti sa retraga trupe din varful ofensiv pentru asigura spatele coloanei, pierzand astfel momentul capatat.

rebelii cu verde, loialistii cu roz, isis cu negru

contrar afirmatiilor loialiste, coalitia ce ataca pintenul roz dinspre Khan Shaykhun incercand sa izoleze trupele ofensive assadiste intr-un buzunar in buzunar este formata exclusiv din unitati rebele distincte de HTS. Sucursala siriana al Qaeda (de HTS zic) apara Abu Duhur, blocand contactul intre cele doua ofensive loialiste, dar contraofensiva rebela de la baza nu include pana acum jihadisti.

include insa trupe numeroase din cadrul tuturor grupurilor rebele aliate cu Turcia (preponderent islamisti) si o gramada de armament nou nout livrat de turci in ultimele zile. Este, din cate imi dau eu seama, cea mai semnificativa operatiune rebela de pe la caderea Aleppo incoace din punct de vedere trupe, grupuri implicate si commitment de resurse. Si, chiar daca raspunsul rebel era asteptat si previzibil si ca timing si ca locatie, efectul sau a fost distructiv, loialistii au pierdut teren, oameni si echipament si sunt nevoiti sa regandeasca toata treaba. Daca reuseau sa ia si sa consolideze baza aeriana si apoi sa lichideze buzunarul din est (le mai trebuiau doar cateva zile), discutia ar fi fost inchisa, dar acum totul e posibil. Asteptam asadar cu sufletul la gura pe Twitter sa vedem cum se desfasoara treaba si cine va inchide moara de tintar in capul cui.

in plan mai larg insa, lucrurile sunt destul de clare. Armistitiile semnate la Astana nu mai valoreaza nicio ceapa degerata, Turcia este din ce in ce mai implicata cu forte proprii in Idlib, iar rusii si-au pierdut rabdarea in urma rusinilor patite prin propriile baze aeriene siriene asa ca dau cu biciusca pe coada lui Assad ca sa il impinga in lupta. Pentru moment, jihadistii si islamistii furnizeaza inca un ecran tampon intre tancurile turcesti, parcate in Idlib prin nord est si tancurile lui Assad ce urca din sud, dar, daca ofensiva rebela esueaza si loialistii iau Abu Duhur, tamponul se reduce pana la transparenta si contactul intre TSK si SAA este inevitabil. Pana acum si de cand accepta medierea rusa, cele doua forte au reusit sa evite orice conflict semnificativ, dar turcii au intrat in Idlib constienti ca isi asuma riscul unei escaladari cu Assad, asa ca orice este posibil mai departe.

si, cum Iranul tre sa o lase un pic mai moale zilele astea, Assad e lipsit de suportul Hezbollah, cea mai buna infanterie usoara pe care o are la dispozitie si ramane de vazut daca poate tine piept rebelilor doar cu ramasitele armatei siriene loiale. Ultima oara cand astea doua forte s-au ciocnit fara Hezbollah prin preajma, Assad a pierdut guvernoratul Idlib in cateva zile. Ramane, asadar, sa vedem impreuna daca de data asta are mai mult noroc.

--

--