Cele zece ghilimele ale economiei sociale și solidare
Am fost la un curs despre economie sustenabilă și am înțeles ideile de bază ale unui sistem alternativ capitalismului.
Pe CRIES (Centru de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare) i-am cunoscut acum patru ani, la prima distribuție a coșului ASAT (Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești) la care am participat. Doi prieteni mi-au povestit că o dată pe săptămână primesc un coș cu legume, fructe și mirodenii de sezon, direct de la țărani. Mi-am petrecut anii copilăriei la sat, așa că a fost suficient cât să mă facă să-mi iau bocancii în picioare și să merg să văd despre ce este vorba.
Într-o după-masă răcoroasă de primăvară, într-o curte din Blașcovici, i-am întâlnit pe Sergiu și pe Mihaela, de la CRIES. Mi-au povestit că misiunea coșului săptămânal este să susțină agricultura țărănească din România, „prin dezvoltarea de parteneriate locale de solidaritate între producători și consum’actori din urban”. Acela a fost momentul în care am intrat în contact pentru prima dată cu principiile Economiei Sociale și Solidare (ESS).
De atunci, interesul meu pentru artizanat a crescut. Discuțiile cu cei doi au devenit tot mai dese. Cel mai important e că am realizat că dacă vreau să înțeleg cu adevărat micul producător, va trebui să devin unul. Așadar, m-am mutat înapoi printre munți și dealuri, ca să fac dulceață și sirop.
Anul acesta, în august, am primit un telefon de la CRIES. Mi-au povestit că selectează șase tineri pentru pilotarea unui program internaţional de formare în domeniul ESS și m-au întrebat dacă nu vreau să aplic. Desigur, am aplicat. Astfel am ajuns să particip la trainingul de Management Democratic aplicat în ESS, găzduit de IED în Larisa, Grecia în perioada 18–22 septembrie 2017, proiect cofinanțat prin programul Erasmus+.
Țările participante au fost România, Grecia, Bulgaria, Cehia, Germania, Italia și Portugalia. Este vorba despre un curs-pilot. Scopul principal a fost colectarea de feedback pentru a perfecționa inițiativele lor viitoare, care au ca obiect instruirea unei noi generații de tineri în ceea ce privește practicile, obiectivele și valorile ESS.
L-am avut ca și profesor pe Karl Birkhölzer, un neamț născut în ’41, cu o experiență vastă în domeniu. Nu am simțit că sunt la un curs banal unde se prezintă informații prin Power Point și se fac multe pauze de cafea și biscuiți, ci am simțit că stau la o masă unde se discută probleme reale și se caută soluții.
Când m-am întors acasă, mi-am dat seama că o mare parte dintre notițele mele erau marcate cu ghilimele, semn că de multe ori am găsit relevant să notez, cuvânt cu cuvânt, ce ne-a spus Karl. Le-am pus în șir indian și mi-am dat seama că dacă nu aș ști nimic despre ESS și le-aș citi, mi-aș face o idee destul de clară și de curată asupra subiectului.
1. “The difference between classic economy and social economy is the different way to use profit” („Diferența dintre economia clasică și cea socială este felul diferit în care ele folosesc profitul”)
Astfel, am înțeles că economia socială și solidară e un sistem economic alternativ, non-capitalist, non-profit, care militează pentru incluziunea socială. „Toate profiturile sunt reinvestite în obiectivele globale ale întreprinderii”, adaugă Karl. Poate că cea mai importantă înțelegere pe care am avut-o aici a fost că economia reală nu pleacă de la cerere și ofertă, așa cum am învățat în facultate, ci de la nevoie și resursă.
2. “If you have an interest, you should have the right to vote” („Dacă ești parte dintr-o afacere, ar trebui să ai drept de vot”)
Managementul democratic al unei întreprinderi e un sistem bazat pe principiul „un om, un vot”. Într-o întreprindere socială, toți membri sunt egali și accentul se pune pe profitul social, în detrimentul câștigului personal.
3. “Values are not implemented, they happen” („Valorile nu sunt implementate, ele se înfăptuiesc”)
Cum nu se poate curs fără Power Point, ne-au fost înșirate câteva valori ESS. Demnitate, solidaritate, cooperare, etc. Spre norocul nostru, Karl a întrerupt prezentarea destul de repede, pentru a ne face să înțelegem că valorile nu pot fi aduse din afară și implementate de sus în jos. Valorile trebuie să crească din sânul comunității, să se întâmple. Altfel, cel mai probabil, ne vom lovi de reacții firești de genul „Uite-i și pe ăștia cum vin să ne învețe cum să trăim!”.
4. “First we want to have money and then work. It’s the other way around. Invest in voluntary non-paid work. Like in agriculture.” („Întâi vrem să avem banii și abia mai apoi să muncim. De fapt, e invers. Investește în muncă voluntară, neplătită, ca în agricultură”)
Ăăă, ce idee! Dar noi nu vrem să gândim, vrem doar să muncim și să ne primim leafa. L-am auzit de atâtea ori spunând „it’s the other way around” („de fapt, e invers”), încât mi-am format un automatism, zic eu sănătos, de a îmi imagina cum ar funcționa lucrurile dacă raționamentul ar fi invers.
5. “Just let people work and they will have all these creative ideas about how to achieve success” („Lasă-i pe oameni să muncească, iar ei vor veni cu toate ideile astea creative despre cum să atingă succesul”)
Aici am început să vorbim despre instrumente pe care să le folosim în crearea mediului de lucru. Ne-a repetat de multe ori că ceea ce spune nu este deloc complicat. În principiu, tot ceea ce trebuie să faci este să aduni oamenii din comunitate, să îi întrebi și să îi asculți. Ne-a prevenit că vom întâlni foarte des replica „nimeni nu ne-a întrebat până acum”. După ce grupezi ideile strânse, îi întrebi pe oameni dacă doresc să participe la punerea lor în practică. „Oamenii de rând sunt cei mai săritori, doar pentru că ții cont de părerea lor”.
6. “Cooperation is not something that just happens” („Cooperarea nu e ceva ce pur și simplu se întâmplă”)
E simplu. Cooperarea apare atunci când grupezi oameni care au aceleași idei și care vor să le pună în practică. Iar acest punct este complementar cu următoarele ghilimele.
7. “You cannot give people power. They have to take it. You can just give them the opportunity. This is what empowering means” („Nu poți tu să dai putere oamenilor, ci ei trebuie să o adjudece. Tu trebuie doar să le oferi ocazia. Asta înseamnă să împuternicești pe cineva”)
Prin urmare, cooperarea are loc atunci când oferi un cadru în care oamenii să își dezvolte ideile. Apoi, ei vor veni pentru a umple acel spațiu și se vor închega tot mai mult grupuri de oameni cu aceleași principii.
Ăsta e mecanismul prin care proiecte cu adevărat puternice iau naștere în secolul nostru. Într-un fel, e contra-intuitiv conceptului de corporație, unde o mână de oameni fără prea multe în comun sunt aruncați laolaltă și trebuie să se integreze forțat echipe decise de administratori dați, nu aleși.
8. “There is no lack of money, there is too much money. […] Money is chasing around the world, desperate for investment” („Nu există prea puțini bani, ci sunt prea mulți. […] Banii gonesc prin lume, disperați să fie investiți în ceva”)
În faza asta am pornit o discuție inevitabilă despre sistemul bancar și despre giganții care sunt too big to fail (prea mari ca să eșueze). Scopul nu a fost să facem Valea plângerii, ci să găsim o soluție alternativă.
Aici Karl ne-a povestit despre existența unor Social Solidarity Funds (Fonduri de solidaritate socială). În loc să ne depunem banii într-o bancă, îi putem depune într-un astfel de fond comunitar. În felul ăsta, nu ne punem economiile la dispoziția marilor finanțiști, ci susținem activitatea întreprinderilor sociale din comunitatea în care trăim.
9. “You can measure social added value only in qualitative terms, not in numbers. An economy based on moral values doesn’t make sense in a monetary system” („Poți măsura valoarea socială adăugată doar în termeni calitativi, nu în cifre. O economie bazată pe valori morale nu are sens într-un sistem monetar”)
Spre finalul cursului, probabil inevitabil, am început să vorbim despre o societate în care nu există bani. Poate că totuși e nedrept să punem banii în contrastul valorilor morale. Dacă am începe să privim banii ca un mijloc și nu ca un scop în sine, am înțelege că tocmai lipsa valorilor morale fac ca banii să aibă un efect distructiv.
Și pentru că nu am putut să ma abțin, l-am întrebat ce părere are despre conceptul de universal basic income (venitul de bază necondiționat). „Nu-mi place. Îi golește pe oameni de demnitate”, îmi răspunde Karl.
10. “It’s always tempting to find a better evil than evil” („Întotdeauna e mai tentant să găsești un rău mai bun decât răul”)
Am păstrat pentru final ghilimelele mele preferate. Poate într-o zi vom înceta să alegem răul cel mai mic și să așteptăm schimbarea să vină de sus în jos. Poate vom începe să lucrăm înainte să așteptăm bani, poate vom înțelege că economia reală nu pleacă de la cerere și ofertă, ci de la nevoie și resursă, și poate că vom coopera, în loc să fim într-o continuă competiție.
in.TM este o nouă platformă jurnalistică timișoreană, ce face presă critică, curată și curajoasă. Pregătim o campanie deschisă de contribuții financiare. Ne găsești și pe Facebook, Twitter, Youtube și Soundcloud.
