De ce devenim din ce în ce mai alergici la alimente

Studii recente privind moartea a doi adolescenți britanici după ce au consumat susan și arahide au subliniat consecințele uneori tragice ale alergiilor alimentare. În august, o fetiță de șase ani din Australia a murit ca urmare a unei alergii la lapte.

Creșterea alergiilor în ultimele decenii a fost deosebit de vizibilă în Occident. Alergia alimentară afectează acum aproximativ 7% dintre copiii din Marea Britanie și 9% dintre cei din Australia, de exemplu. În Europa, 2% dintre adulți au alergii alimentare.

Reacțiile care amenință viața pot fi determinate chiar de urmele alimentelor declanșatoare, ceea ce înseamnă că pacienții și familiile trăiesc cu teamă și anxietate. Restricțiile dietetice care urmează pot deveni o povară pentru viața socială și familială.

Deși nu putem spune cu siguranță de ce ratele alergiilor cresc, cercetătorii din întreaga lume lucrează din greu pentru a găsi modalități de combatere a acestui fenomen.

CE CAUZEAZĂ O ALERGIE?

O alergie este cauzată de faptul că sistemul imunitar combate substanțele din mediul înconjurător pe care ar trebui să le vadă ca inofensive, cunoscute sub numele de alergeni.

Aceste substanțe nevinovate devin ținte, ducând la reacții alergice.

Simptomele variază de la roșeața pielii, urticarie și umflături — în cele mai severe cazuri — vărsături, diaree, dificultăți de respirație și șoc anafilactic.

Unele dintre cele mai comune alimente la care copii pot să fie alergici sunt:

• lapte
• ouă
• alune
• nuci
• susan
• pește
• crustacee

UNDE APAR CELE MAI MULTE ALERGII ALIMENTARE?

Frecvența alergiilor alimentare a crescut în ultimii 30 de ani, în special în societățile industrializate. Exact cât de mare este creșterea depinde de alimente și de locul în care trăiește pacientul.

De exemplu, a existat o creștere de cinci ori a alergiilor la arahide în Marea Britanie între 1995 și 2016.

Un studiu pe 1.300 de copii de trei ani pentru King’s College din Londra, a sugerat că 2,5% au acum alergii la arahide.

Australia are cea mai mare rată de alergii alimentare confirmate. Un studiu a constatat că 9% dintre australienii de un an au avut o alergie la ouă, în timp ce 3% au fost alergici la arahide.

Se crede că alergiile și sensibilitatea crescută la alimente sunt probabil ecologice și legate de stilurile de viață occidentale.

Știm că există rate mai scăzute de alergii în țările în curs de dezvoltare. Acestea sunt, de asemenea, mult mai probabil să apară în zonele urbane decât în ​​zonele rurale.

Factorii pot include poluarea, modificările dietetice și expunerea mai mică la microbi, care schimbă modul în care reacționează sistemul nostru imunitar.

Migranții par să prezinte o prevalență mai mare a astmului și alergiilor alimentare în țara lor adoptată în comparație cu țara lor de origine, ilustrând în continuare importanța factorilor de mediu.

UNELE EXPLICAȚII POSIBILE

Nu există o singură explicație pentru motivul pentru care lumea devine din ce în ce mai alergică la alimente, dar știința are unele teorii.

Una este că este vina igienei îmbunătățită, deoarece copiii nu mai sunt expusi la infecții.

Infecțiile parazitare, în special, sunt în mod obișnuit combatute de aceleași mecanisme implicate în combaterea alergiilor. Cu cat lupta cu mai putini paraziti, sistemul imun se intoarce impotriva lucrurilor care ar trebui sa fie inofensive.

O altă idee este că vitamina D poate ajuta sistemul nostru imunitar să dezvolte un răspuns sănătos, făcându-ne mai puțin sensibili la alergii. Majoritatea populațiilor din întreaga lume nu primesc suficientă vitamină D din mai multe motive, inclusiv faptul ca petrec mai puțin timp la soare. În SUA, rata de deficit de vitamina D se crede că s-a dublat în decurs de aproape un deceniu.

IMPACTUL UMAN

Decesele recente ale adolescenților care suferă de alergii alimentare evidențiază impactul uman al acestei afecțiuni și importanța unei etichetări clare și precise.

În prezent nu există nici un remediu pentru alergia alimentară, iar administrarea bolii se bazează pe evitarea alimentelor declanșatoare și pe un plan de tratament de urgență în caz de expunere.

Dar chiar și efectuarea unui diagnostic inițial este o provocare. Principala modalitate de identificare a alergiilor alimentare este ca un pacient să mănânce treptat cantități crescute de alimente sub supraveghere medicală.

Totuși, acest lucru este dificil pentru copii și are riscul de a provoca o reacție alergică. La King’s College London a fost dezvoltata o alternativă; un test de sangecare s-a dovedit corect in diagnosticarea alergiilor la arahide comparativ cu metodele existente.

Aceste teste acoperă acum produsele alimentare responsabile pentru 90% din alergiile copiilor și, sperăm, vor fi disponibile pacienților în următorii doi ani.

Chiar și după un diagnostic reușit, evitarea alimentelor declanșatoare este dificilă, iar reacțiile accidentale sunt frecvente.

Imunoterapia alergenică — administrarea unor cantități mici de substanță — s-a dovedit ca reduce sensibilitatea pacienților alergici și poate proteja împotriva expunerii accidentale.

Un studiu recent asupra imunoterapiei a constatat că 67% dintre subiecții alergici la alune ar putea consuma echivalentul a doi sâmburi de arahide după un an, comparativ cu 4% din grupul de control. Cu toate acestea, ei sunt încă alergici.

Alte tratamente pentru alergiile alimentară sunt investigate și sunt foarte necesare.

Între timp, alergiile vor rămâne o sursă de îngrijorare și o parte a vieții cotidiene pentru copii și părinții lor.