Palatele romilor de la Soroca

Denumit de către unii drept capitala romilor din Moldova, orașul Soroca găzduiește un ansamblu extraordinar de ”palate” extravagante care afișează mândrie, statut și individualitate.

Un palat inspirat de Sfântul Petru, Roma; altul inspirat de Pantheon, Roma, al cărui fronton cuprinde un ceas școlar sovietic standard; foto: Dennis Rodwell
Artur Cerari, ”baronul romilor din Moldova”; foto:Vlad Moldovan; statuar la Palatul de tip Pantheon; foto: Dennis Rodwell

Romii, un grup etnic în mod tradițional nomad, originar din nordul Indiei undeva după secolul al VI-lea, sunt remarcabili pentru tradițiile culturale vibrante și abilitățile artizanale, pentru autonomia lor socială și stilul de viață independent. Migrațiile timpurii ale romilor în peninsula anatoliană le pre-datează pe cele ale popoarelor turcice din Asia Centrală; prin Egipt, ei au dobândit des-întâlnitul exonim peiorativ de țigani.

Comunitățile dispersate de romi de astăzi se găsesc în cea mai mare parte în Europa și în Americi. În mare măsură considerate a acționa și a se comporta în afara normelor socio-culturale convenționale, ele sunt uneori ignorate și excluse, adesea neînțelese și apreciate de unii ca fiind cea mai persecutată minoritate a Europei. În același timp, tradițiile lor distinctive sunt foarte vii.

În ultimile decenii, am interacționat cu o serie de comunități stabilite mai demult în Europa de est și dincolo de aceasta, inclusiv în Bulgaria (în legătură cu candidatura de succes a orașului Plovdiv de a fi Capitala Europeană a Culturii în 2019, unde este prevăzută contribuția importantă a comunității rome), Ungaria, România (inclusiv la Bonțida, în legătură cu programul de formare în domeniul conservării susținut de IHBC la Castelul Banffy), Slovacia și Turcia, iar cel mai recent în Soroca, nord-estul Moldovei, un oraș situat pe malul vestic al râului Nistru, la graniță cu Ucraina.

Numită uneori ”capitala romilor din Moldova”, iar alteori (mai puțin convingător) ”capitala mondială a țiganilor”, cea mai vizibilă distincție a orașului Soroca este ansamblul ”palatelor” ce formează ”Dealul Romilor” al orașului.

Deși comunitatea (sau clanul) romilor din oraș are o istorie lungă și a jucat un rol tolerat (și important) în comerțul și schimburile din fosta URSS, practica de construire a vilelor de mari dimensiuni datează din anii 1980 și s-a intensificat în anii 1990.

Din perspectivă arhitecturală și urbanistică, comunitățile de romi din România învecinată demonstrează ritmuri relativ consistente, aliniamente și idiomuri stilistice. Soroca, pe de altă parte, afișează o serie remarcabilă de stiluri istorice importate care se traduc în ceea ce ar putea fi descris ca un limbaj comun: exprimând afișare și evidențiind mândrie, statut și individualitate.

O pasiune pentru decorare, în metal și cărămidă; foto: Dennis Rodwell

Și întrucât comunitățile de romi din alte părți au moștenit adesea tradiții meșteșugărești mai puțin sofisticate, conacele din Soroca dau dovadă de aptitudini în domeniul prelucrării foilor metalice, lucrări decorative și de metal forjat (de exemplu) excepționale — o extindere a tradițiilor de lungă durată a acestei comunități în fabricarea armelor și în înfrumusețarea structurilor seculare și religioase din întreaga regiune.

Influențe mai recente includ accesul la materiale și tehnici de construcție indisponibile anterior, inclusiv tencuiala decorativă de ciment și o paletă de culori, precum și implicarea inginerilor (mai degrabă decât a arhitecților) iscusiți în beton armat, mai ales din Rusia (St. Petersburg), accesul la filme Bollywood, asociative cu India (țara de origine a romilor), cuplate cu o predilecție pentru afișare generoasă, și, trebuie să recunoaștem, kitsch.

Rezultatul este o extravaganță de referințe istorice care ignoră cu nerușinare curentele arhitecturale contemporane. În schimb, una peste alta, sunt interpretări ale clădirilor pe care comunitatea locală le recunoaște, fie din călătorii, fie din imagini publicate. Acestea includ repere globale cum ar fi Bazilica Sf. Petru, Roma, Teatrul Bolshoi, Moscova, și Capitoliul, Washington DC (care figurează pe bancnota de 50 de dolari, moneda internațională de schimb a comunității rome).

Eclectic? Neafectat? Inocent? Autentic? Pastișă? Oricum nu ar fi etichetat, Dealul Romilor de la Soroca proclamă o comunitate care se mulțumește cu propria identitate, criterii și aspirații, și nu simte necesitatea de a se conforma așteptărilor altora.

Medieval de origine, Soroca este astăzi un oraș predominant de secol al XIX-lea, unul care a fost extins ca centru regional sub dominația țaristă. Populația sa este cotată la 37.500, din care comunitatea romă cuprinde oficial mai puțin de cinci la sută. Calculul populațiilor de romi în orice țară este mai degrabă o artă decât o știință, depinzând atât de etnia pe care o introduc locuitorii în formularele de recensământ, cât și de fluctuațiile dintre nucleul rezidenților permanenți și cei care călătoresc sau lucrează în străinătate.

Una din consecințe în Soroca este că majoritatea membrilor familiilor extinse nu se află în oraș în același timp.

Mulți dintre locuitorii permanenți preferă să locuiască în case modeste, cu un singur nivel, lăsând palatele incomplete și neocupate; foto: Dennis Rodwell

Multe dintre palate rămân neterminate și neocupate — locuitorii permanenți preferând să trăiască în case modeste tradiționale, vechi de una-două sute de ani, cu un singur nivel în curțile lor.

Contextul vizitei mele la Soroca a fost proiectul comun al Consiliului Europei / Uniunii Europene COMUS (Strategii Urbane Ghidate de Comunitate în Orașe Istorice). Această inițiativă încearcă să stimuleze dezvoltarea socială și economică prin valorificarea patrimoniului cultural în orașe istorice în cinci țări, toate periferice Uniunii Europene: Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Inițiativa este legată de Convenția — cadru a Consiliului Europei din 2005 privind Valoarea Patrimoniului Cultural pentru Societate (mai bine cunoscută sub numele de Convenția de la Faro), care recunoaște ”necesitatea de a pune oamenii și valorile umane în centrul unui concept extins și interdisciplinar de patrimoniu cultural” și ”implicarea tuturor din societate în procesul continuu de definire și gestionare a patrimoniului cultural”. Diversitatea culturală și incluziunea sunt esențiale pentru această agendă, după cum sunt și pentru programele paralele ale Națiunilor Unite.

Una din presupusele bariere de implicare a reprezentanților romilor este faptul că ei nu au obiceiul de a participa la întâlniri în afara propriilor comunități; aceasta se referă, de asemenea, și la alte grupuri minoritare. Tactica mea în Soroca a fost simplă: am cerut o invitație la palatul baronului romilor, unde primirea a fost generoasă și caldă. Dintre multele sale preocupări, una este contestarea prejudecăților: comunitatea sa este auto-reglementată, comercianții de stradă și cerșetorii, de exemplu, nu sunt tolerați în oraș.

Soroca are ambiția de a deveni o destinație turistică: personalizată, nu în masă. În sensul convențional, bunurile sale de patrimoniu nu sunt numeroase și sunt greu accesibile. Palatele din Dealul Romilor sunt un atu singular, deși modern. Ospitalitatea și bucătăria romilor, împreună cu costumele, muzica și dansul tradițional, ar fi o modalitate excepțională de a prezenta această comunitate minoritară, atât în interiorul acestui oraș de frontieră, cât și publicului național și internațional.

O experiență romantică pentru un profesionist britanic din domeniul patrimoniului cultural?


Dennis Rodwell, arhitect, este consultant în domeniul patrimoniului cultural și al dezvoltării urbane durabile.


de Dennis Rodwell. Preluarea totală sau parțială a textului este posibilă doar cu acordul autorului

Patrimoniu urban

O serie de activități dedicate promovării patrimoniului și a culturii locale

Urbanlab Chisinau Association

Written by

Supporting sustainable local development through a place-based approach.

Patrimoniu urban

O serie de activități dedicate promovării patrimoniului și a culturii locale

More From Medium

Welcome to a place where words matter. On Medium, smart voices and original ideas take center stage - with no ads in sight. Watch
Follow all the topics you care about, and we’ll deliver the best stories for you to your homepage and inbox. Explore
Get unlimited access to the best stories on Medium — and support writers while you’re at it. Just $5/month. Upgrade