Se poate preda antreprenoriatul cu adevărat?

Pe zi ce trece, încep să cred din ce în ce mai mult că antreprenoriatul nu ține de aspecte legate de „business”, cum ar fi să știi să faci o strategie sau să fii bun tehnic, ci mai degrabă de oameni.

Să detaliez puțin.

În timpul facultății m-am implicat foarte mult în activități de voluntariat. De fapt, începând cu jumătatea primului an de facultate nu a existat o zi în care să nu pot spune că fac parte dintr-o organizație sau că sunt implicat în vreun proiect. Deci am fost implicat în foarte multe proiecte prin care am ajutat tinerii să învețe lucruri.

Și cum spunea un prieten, „microbul” a rămas. Chiar și acum de când am luat-o pe alte drumuri, tot mă implic cât pot în promovarea antreprenoriatului și a dezvoltării tinerilor.

Pe la începutul lui octombrie 2015 am fost invitat să povestesc tinerilor de la facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității de Vest din Timișoara despre antreprenoriat și experiențele mele. Și atunci mi-am pus o întrebare pe care o aveam pe creier de mai mult timp: se poate preda antreprenoriatul? Adică, e ceva ce poți da mai departe sau pur și simplu te naști cu el în sânge.

Și spre surprinderea mea, adept convins că orice se învață, mi-a luat mai mult timp decât mă așteptam să pot ajunge la o concluzie. Vezi tu, am văzut atâtea exemple de persoane care n-au citit o carte de antreprenoriat, n-au participat la un curs pe tema asta și totuși făceau o treabă grozavă în afaceri. Asta m-a pus pe gânduri.

La întrebarea „Se poate antreprenoriatul preda cu adevărat sau nu?” răspunsul meu e „sau”.

La ce mă refer.

De ce ține antreprenoriatul cu adevărat.

Am ajuns să realizez că sunt anumite aspecte ale antreprenoriatului care, într-adevăr, se pot preda, dar și o parte pe care pur și simplu trebuie să le înțelegi, să le internalizezi, altfel nu vei reuși cu adevărat. Poate maximumvei putea crea o afacere care să-ți asigure traiul, dar nimic să aducă un impact cu adevărat.

Am realizat că asociem prea mult antreprenoriatul cu lucruri superficiale, cu aspectele de suprafață, cu ar fi să angajezi oameni, să te muți într-un sediu nou, să începi să te îmbraci la cămașă, să ai cărți de vizită „fancy”.

Și prea mulți tineri care o iau pe calea antreprenoriatului urmează acești pași doar ca să realizeze că ceva nu funcționează, că ceva lipsește și curba de creștere a afacerii lor nu arată deloc precum o crosă de golf, ci ca și un ritmul cardiac al unei persoane care urmează să intre în comă. Linia de creștere merge în sus, apoi în jos, dar rezultatul e inevitabil: se oprește.

Cred că antreprenoriatul ține în primul rând de cu totul alte aspecte și totul pornește de la nivel personal. Cred că succesul nu e dat în primul rând de cunoștințele teoretice sau tehnice pe care le ai despre marketing, vânzări sau networking, ci despre cât de puternic ești ca și om, ca și caracter.

Am ajuns la concluzia că, dincolo de un produs sau serviciu bun, cel mai important criteriu care poate determina succesul unui antreprenor, și al unei afaceri, vine de la nivel personal și ține de alte lucruri mai puțin tangibile, precum ambiția, determinarea și perseverența.

Cărțile de management ne învață cum să facem o strategie bună, cum să ne poziționăm față de concurență, cum să manageriem oamenii pentru ca lucrurile să nu meargă prost. Dar lucrul acesta e imposibil de evitat. Arată-mi o singură afacere care nu trece prin momente foarte grele. Cărțile de management și cursurile (și articolele de genul acestuia) pot doar să ne ajute să evităm situațiile grele. Dar când acestea se întâmplă, de cele mai multe ori contextul e mult prea specific pentru ca cineva să-ți poată oferi un sfat dinainte.

Zile în care amâni alarma timp de 2 ore pentru că nu vrei să faci față cu realitatea zilei sunt inevitabile. Și atunci, singurul lucru care te poate duce mai departe e personalitatea ta și perseverența.

Chiar am citit despre un studiu care a dovedit că singurul lucru care poate determina cu adevărat succesul unui copil în viață nu e IQ-ul, condiția socială sau talentul, ci perseverența. Și cred că e valabil nu doar pentru tineri.

[banner]

Antreprenorii pe care noi, societatea, îi considerăm ca fiind de succes nu sunt cei care au avut un IQ mult peste medie ori au avut condiții foarte bune, ci cei care au fost obsedați de un produs sau să rezolve o anumită problemă, cei care au fost cu adevărat pasionați de ceea ce făceau.

De aceea, cred că antreprenoriatul ține în primul rând de oameni. Pentru oameni facem produsul sau serviciul, împreună cu alți oameni lucrăm și noi înșine suntem împinși înainte sau trași înapoi de ceea ce ne face oameni.

Deci dacă vrei să fii cu adevărat un antreprenor de succes, începe să te gândești mai puțin la afacere ca și niște pași pe care trebuie să-i urmezi și la lucrurile de exterior care se văd și concentrează-te pe tine ca și om, la persoanele împreună cu care lucrezi și la oamenii pentru care faci ceea ce faci. Și vei vedea cât de mult se vor îmbunătăți lucrurile.