Transcenderea Condiției Umane Prin Meditație

Câți oameni sunt atâtea feluri de meditație există.

Și toate funcționează într-o anumită măsură și până la un anumit punct.

Dar acea meditație care conține potențialul de a transforma omul, de a îl ajuta să își transceandă condiția este doar una.

Acea meditație nu presupune urmărirea fixă a vreunui obiect, nu presupune încercarea de a manifesta situații sau obiecte, nu presupune transmiterea de pace și iubire în lume, nu presupune îmbrățișarea celorlalte ființe, nu presupune vizualizări de vreun fel.

Observarea gândurilor fără a te încâlci în ele este singura meditație care te poate duce dincolo de condiția umană.

Pentru majoritatea oamenilor gândurile există mereu, indiferent că aceștia își dau seama sau nu. Gândurile există atunci când omul este concentrat total asupra activităților zilnice și există chiar și atunci când omul doarme, manifestându-se prin vise.

Când este pierdut în activitățile zilnice comportamentul omului este ghidat în totalitate de cel mai puternic dintre toate gândurile, de acel gând care face suma tuturor gândurilor avute vreodată, tuturor imaginilor construite, suma pe care o transmite mai departe corpului pentru ca acesta să știe cum să acționeze. Acea suma a tuturor gândurilor este egoul omului. Și omul este împins mereu în acțiune inconștientă de către ego fiindcă nu are capacitatea de a își observa gândurile. Observarea gândurilor prin meditație este modalitatea prin care omul se poate descâlci de gânduri. Este în regulă ca atunci când meditezi să ai gânduri. De fapt le ai mereu, doar că atunci le vezi mai bine, atunci te aduni și îți dai ocazia să te înțelegi cu adevărat, să te descoperi. Gândirea este una dintre puterile omului. A îți dori să rămâi fără gânduri este ca și cum ți-ai dori să rămâi fără vedere sau fără auz.

Va veni și momentul când gândurile vor dispărea din mintea omului, dar va veni pe cale naturală, nu în mod forțat din cauza unei dorințe sau a unei credințe.

Când omul în timpul meditației încearcă să transmită pace și iubire atunci își întărește egoul, imaginea de sine. Același lucru se întâmplă și atunci când încearcă să manifeste abundență, când încearcă să vindece, când încearcă să facă absolut orice, în afară de observarea fără implicare a gândului.

Orice acțiune din timpul meditației doar va întări egoul, în loc să îi diminueze puterea, în loc să îi diminueze influența în viața omului.

Doar acea observare fără implicare îl poate ridica pe om peste gânduri, doar acea observare poate opri acțiunea inconștientă generată de ego. Și atunci când acea acțiune încetează o nouă dimensiune se deschide pentru acel om. O dimensiune în care omul descoperă un spațiu infinit, primitor, liniștit, un spațiu care îl îndeamnă să se adâncească în el din ce în ce mai tare.

Atunci rolul meditației încetează. Atunci omul poate renunța la meditație, fiindcă va putea studia realitatea acelui spațiu infinit oriunde și oricând, nu doar în meditație.