Acțiunile de prevenire și adaptare la schimbările climatice întreprinse azi ne vor ajuta să facem față provocărilor de mâine

Republica Moldova, ținând cont de structura sa economică, caracteristicile climaterice și geografice, este extrem de vulnerabilă la schimbările climatice și la dezastre, cu o medie anuală a pierderilor economice de 2,13% din PIB.

Dezastrele afectează mii de oameni, în primul rând, femeile, care sunt mai vulnerabile și expuse riscurilor, precum și populația care trăiește în zonele rurale, în care sărăcia este de 7,5 ori mai mare decât în orașele mari. Sectorul agricol este cel mai expus din toate sectoarele țării, oferind oportunități de asigurare a mijloacelor de trai pentru mai bine de jumătate din populația țării.

În același timp, conform scenariilor climatice, în Moldova se așteaptă ca temperatura medie să crească cu 2–3° C până în anul 2050, ceea ce va genera mai multe fenomene climatice acute și, respectiv, o frecvență și o magnitudine sporită a dezastrelor legate de climă, cum ar fi seceta, inundațiile, grindina și înghețurile timpurii.

Scenariile de evoluție a climei indică că Moldova este predispusă să devină mai aridă, ceea ce va intensifica secetele și incendiile

Deși secetele și inundațiile sunt printre principalele calamități hidro-meteorologice cauzate de vremea și fenomenele climatice extreme, din cauza temperaturilor anormal de înalte, incidența incendiilor devine o amenințare tot mai mare pentru populația Republicii Moldova. De exemplu, doar în anul 2021, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) al MAI, în Moldova au fost înregistrate peste 6323 de intervenții la incendiu, dintre care 60% s-au produs în mediul rural.

Pentru a spori rezistența și capacitatea de adaptare a comunităților rurale la schimbarea climei și impactul dezastrelor naturale, la începutul anului 2019, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în parteneriat cu IGSU, cu asistența financiară a Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) și a Estoniei, a lansat o inițiativă-pilot inovatoare pentru Republica Moldova. Intervențiile s-au concentrat, pe de o parte, pe construirea unor posturi comunitare de pompieri voluntari în cele mai vulnerabile raioane ale țării, cu risc sporit de incendii, iar pe cealaltă parte, pe construcția unor bazine de colectare a apelor pluviale.

Bazinele de acumulare a apelor din precipitații — măsură eficientă de adaptare la schimbările climatice

Astfel, în cadrul proiectului „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor”, în raioanele Cantemir, Criuleni, Hîncești, Leova și Ungheni au fost construite 9 bazine de acumulare a apei din precipitații, având o capacitate totală de 119.150 metri cubi, care vor permite irigarea a 177 hectare.

Bazinele vor avea un rol triplu: pe de o parte, vor servi drept o sursă de apă pentru irigarea terenurilor agricole, chiar și în cei mai secetoși ani.

Pe de altă parte, vor fi o sursă de alimentare cu apă pentru autospecialele de la posturile comunitare de pompieri. Totodată, vor asigura protejarea terenurilor agricole de inundații.

Unul dintre aceste bazine, cel din localitatea Antonești, raionul Cantemir, a fost dotat cu un sistem de panouri fotovoltaice cu o capacitate de 24 kW, pentru acționarea pompelor de apă pentru irigare. Acest lucru îi va permite fermierului care deține acest bazin să eficientizeze costurile pentru cultivarea legumelor în sere și în câmp deschis.

Posturile comunitare de pompieri voluntari contribuie la reducerea timpul de intervenție la incendii

Cu asistența oferită de ADA și Estonia și contribuției financiare a autorităților publice locale și raionale, în localitățile Pîrlița, Baimaclia, Sărăteni și Sărata Galbenă au fost construite din temelie patru posturi comunitare de pompieri voluntari, care vor oferi servicii pentru 65 de comunități cu o populație de peste 60.000 de persoane.

Trei posturi au fost dotate cu autospeciale noi de intervenție la incendii și echipament aferent.

În cadrul acestor patru posturi, vor activa 177 de pompieri voluntari, aleși din rândul localnicilor. Aceștia vor putea interveni prompt în caz de incendii și situații excepționale, până la venirea pompierilor profesioniști.

Instruirea pompierilor voluntari a fost efectuată de specialiștii Centrului Republican de Instruire al IGSU, în baza unui curriculum de formare profesională specific pentru astfel de grupuri de intervenție, care a fost elaborat în cadrul proiectului.

Toate acestea vor oferi posibilitatea pompierilor voluntari să ajungă mult mai rapid în localitățile îndepărtate, iar timpul de intervenție să fie redus până la 15 minute. Până acum, raza de intervenție de 3 km, conform normelor, s-a majorat până la 10–15 km în localitățile urbane și până la 40–50 km — în localitățile rurale, unde au loc 70% din numărul total de incendii. Astfel, s-a majorat timpul de intervenție și au fost diseminate mai puține informații pentru populația rurală despre riscurile de incendii.

„O casă protejată — o viață salvată” — o campanie pentru salvarea de vieți omenești

În cadrul aceluiași proiect, locuințele a 990 de familii social-vulnerabile din 5 raioane beneficiare au fost dotate cu detectoare de fum, care pot salva vieți.

În parteneriat cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, a fost organizată o amplă campanie de informare cu privire la măsurile de prevenire, reducere și răspuns la incendii și alte fenomene excepționale cauzate de schimbarea climei.

În localitățile beneficiare au fost distribuite veste reflectorizante, broșuri, calendare și alte materiale informaționale, a fost produs și difuzat un spot de sensibilizare a publicului cu privire la măsurile de prevenire a incendiilor. Prioritățile de adaptare la schimbările climatice și gestionarea riscurilor dezastrelor au fost integrate în planurile de dezvoltare locală ale celor cinci comunități, într-un mod participativ și sensibil la dimensiunea de gen.

Toate intervențiile susținute în perioada ianuarie 2019 — martie 2022 de PNUD, ADA și Estonia în cadrul proiectului „Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor” au contribuit la conștientizarea riscurilor de dezastre de către populație și factorii de decizie, dezvoltarea unei culturi a vieții mai sigure în comunitățile rurale din Moldova, în special, în condițiile în care impactul schimbărilor climatice va deveni mai accentuat în următorii ani.