Educația în pandemie, între suprasolicitare pe online, anxietate în viața reală și oportunitatea de transformare

La Comrat, presiunea pe profesori, elevi și părinți se resimte, fiind alinată doar de mai mult timp petrecut cu cei dragi

UNDP in Moldova
Dec 21, 2020 · 9 min read
Image for post
Image for post

„Sunt nevoită să vin la lucru cu frică, pentru că, în principiu, după cum înțelegeți, fac parte din grupul de risc și ar trebui să stau acasă și să nu apar în public, dar din cauza faptului că avem un deficit de personal, trebuie să lucrez, să predau lecții și să îi învăț pe copii. Uneori aceasta îți aduce plăcere, dar din păcate nu întotdeauna”, ne spune Tatiana Calicișcova, care la ai săi 70 ani mai este profesoară de matematică și informatică, Liceul „Nicolae Tretiacov” din municipiul Comrat. De peste 50 de ani, îi învață pe elevi să pună preț nu atât pe rezultatul corect al problemelor și exercițiilor, ci pe procesul de soluționare și lanțul logic de operații matematice.

Image for post
Image for post

Am găsit-o în sala de clasă, cu mască și dezinfectant la îndemână, predând o lecție de geometrie la clasa a VIII-a, în format mixt, acest fiind modelul pe care l-a ales școala din septembrie 2020, pentru a reduce riscul răspândirii noului coronavirus.

„Este foarte dificil pentru un profesor să predea o lecție într-un astfel de mod mixt, dacă sunt 30 de persoane în clasă și încă patru urmăresc online, atunci este dificil să își distribuie atenția și timpul.”

Elevii Tatianei Calicișcova sunt entuziasmați, orele de matematică fiind pentru ei prilej de discuție, de căutare a diverselor metode de a rezolva probleme și de a afla necunoscute. Matematica e printre disciplinele lor favorite, spun ei.

Image for post
Image for post

Încă din vară, profesoara a urmat cursuri de perfecționare în domeniul tehnologiilor informaționale, iar acum jonglează verbal, dar și operațional, cu platforme diverse, de la Google Meet la Zoom și studii.md, la toate acestea adăugându-se aplicațiile online interactive de jocuri și teste.

„S-a schimbat radical totul. Întreg procesul de învățare și comunicare cu elevii, comunicarea cu colegii, comunicarea cu părinții, absolut totul s-a schimbat, inclusiv atitudinea tuturor față de învățare. Profesorii au trebuit să se adapteze în regim de urgență, fiindcă nu toți dețineau suficiente abilități informaționale pentru a desfășura aceste lecții online, dar din fericire profesorii noștri s-au obișnuit destul de rapid și în toată această perioadă școala noastră a funcționat într-un regim normal.”

„La anul am BAC-ul și mă tem de acest examen… programul de studii este deja pierdut”

Față în față cu catedra sau celălalt capăt al monitoarelor sau dispozitivelor mobile, și elevii au fost nevoiți să se adapteze la noua normalitate.

„Științele exacte precum matematica, chimia, biologia, fizica sunt greu de însușit când te afli în carantină, iar profesorul îți explică, tu fiind acasă. Este nevoie de comunicare reală, pentru ca profesorul să deseneze pe tablă figurile la geometrie; e nevoie de interacțiune reală. Aplicațiile pe care le utilizăm pot să nu lucreze eficient sau chiar să se blocheze, fiind suprasolicitate, dacă sunt multe persoane prezente. Când învățăm în clasă, noi comunicăm, ceea ce nu se întâmplă în cazul studiilor la distanță”, afirmă Maria Cravțova, elevă în clasa a XI-a la Liceul „Nicolae Tretiacov” din Comrat.

Image for post
Image for post
Image for post
Image for post

Maria va da examenul de bacalaureat în 2021, ceea ce îi creează de pe acum emoții.

„La anul avem BAC-ul și mă tem de aceasta. Tot semestrul doi al anului școlar anterior noi am studiat de acasă și am omis unele teme la matematică, cum ar fi temele noi. Când am revenit la școală pe 1 septembrie, profesorul a început să ne explice din nou, dar programul era deja pierdut. Am ajuns să nu înțeleg temele și exercițiile care se predau acum.”

„Liniște, sunt la lecție”

Mama Mariei este profesoară de limba și literatura găgăuză la același liceu. În pandemie, toți cei patru copii, inclusiv Maria, au trecut la educația online, ceea ce a făcut casa să pară neîncăpătoarea, iar spațiul personal și izolarea fonică, un vis. „În calitate de profesor, trebuia să mă pregătesc de lecții și să predau, iar ei ca elevi trebuiau să fie prezenți la toate lecțiile și ne-am confruntat cu faptul că, în primul rând, nu era suficient spațiu.”

Image for post
Image for post

„Vorbeam toți cu voce tare și ne încurcam unul pe celălalt, toată lumea striga din cameră în cameră — Liniște!”, relatează Natalia Cravțova.

În pandemie, au fost nevoiți să se conecteze la Internet prin cablu și pentru telefonul mobil pentru toată familia, ceea ce a pus presiuni pe bugetul familiei. Ceea ce la început suna bine, „înveți de acasă”, a venit la pachet cu îngrijorări și frustrări. Însă, problema care pune capac la toate este criza permanentă de timp.

Image for post
Image for post

„Noi profesorii am fost nevoiți să lucrăm nu de două ori, ci de trei ori mai mult. De ce, pentru că, pe lângă pregătirea pentru lecții, scrierea planurilor lecțiilor, a trebuie să pregătim prezentări pentru fiecare lecție. Și acest lucru s-a reflectat în faptul că practic nu aveam timp să-mi ajut copiii. Nu aveam timp să îi bucur pe copii cu ceva gustos; practic nu aveam timp să gătesc.”

„Doamnă profesoară, a căzut rețeaua”

Și profesorii, și elevii și părinții lor vorbesc despre scăderea calității studiilor.

„În opinia mea, a devenit puțin mai greu de studiat, pentru că înainte de pandemie, dacă nu îți era ceva clar, te apropiai și întrebai de profesor și îți explica iar. Și acum aceasta este mai puțin accesibil, deci calitatea educației este ușor redusă”, este de părere Iulia Cîssa, elevă în clasa a IX-a, la liceul „Dumitru Mavrodi” din Comrat.

Unii elevi au devenit inventivi în a chiuli cel puțin parțial de la ore, spune profesoara de matematică și informatică Tatiana Calicișcova: „Dacă toți profesorii văd doar dezavantaje, atunci copiii vorbesc chiar despre avantaje. Ei spun că se pot ridica din pat cu 5 minute înainte de lecție, pot să nu pornească camera, deoarece spun că ar avea o problemă de rețea, pot să nu se conecteze la lecții, explicând că nu a fost posibil și așa mai departe. Din păcate, Internetul și toate acestea nu sunt încă la un nivel atât de înalt precum este necesar pentru a desfășura un proces de învățare online de înaltă calitate.”

Mai mult timp cu cei dragi, hobby-uri noi, printre fațetele pozitive ale pandemiei

Pe de altă parte, unii părinți și copiii lor au început a petrece mai mult timp de calitate acasă, cu cei dragi.

Image for post
Image for post
Image for post
Image for post

„În perioada pandemiei s-a schimbat regimul meu zilnic, am început mai des să mă văd cu familia, să comunicăm. Mai mult timp dedic treburilor casnice, dar mai puțin mă văd cu prietenii”, ne povestește Iulia Cîssa.

Pe aceeași undă e mama sa, Ludmila, proprietare unui magazin care comercializează cosmetice pentru păr: „Am găsit cu ce să ne ocupăm acasă, ceea ce a fost util atât pentru noi, cât și pentru copii. Am petrecut mai mult timp împreună, am făcut lucruri pe care nu le făceam înainte. În fiecare seară cu copiii jucam diferite jocuri, putea fi jocuri de cărți, desenam foarte mult, coloram, comunicam cu fetele. Am început să coacem.”

Image for post
Image for post

Și Natalia Cravțova menționează că un efect pozitiv a fost că elevii au ajuns să comunice mai mult cu proprii frați și surori, înainte fiind mai atașați de colegi de clasă și alți prieteni.

Image for post
Image for post

„În timpul pandemiei, fiind acasă, mi-am văzut copiii în fiecare zi. Stăteam liniștită că ei stau împreună, nu ies seara și nu se supun niciunui risc sau sunt într-un anturaj nesănătos. Am observat că au început copiii între ei să devină mai apropiați ca înainte, datorită că au petrecut mai mult timp împreună”.

Comunicarea „pe viu” e de neînlocuit

Ceea ce își doresc toți acum e revenirea la normalitate, care ar putea deveni însă diferită, „o nouă normalitate”.

„Cred că în viitor elevii trebui să studieze în școală, pentru că în contextul învățării la distanță, ei degradează. Mi-aș dori ca această perioadă să se finalizeze cât mai rapid. Dar după părerea mea aceasta va continua încă mult timp”, crede Maria Cravțova. După absolvire, ea vrea să învețe la Colegiul de medicină din Cahul, pentru a deveni asistentă medicală.

Image for post
Image for post
Image for post
Image for post

Comunicarea „pe viu” e de neînlocuit, spune Iulia Cîssa, 14 ani: „Învățarea la distanță este, desigur, interesantă, poate că multora le place mai mult. Acest lucru ar putea fi foarte bine dezvoltat în viitor. Dar cred că este mai bine să mergi la școală, să comunici cu prietenii, profesorii, colegii de clasă.”

Online-ul suprasolicită văzul și pune la încercare nervii, conchide Tatiana Calicișcova, profesoară de matematică și informatică: „Această perioadă este foarte dificilă pentru noi toți și pentru profesori mai ales, în opinia mea. Judec chiar și după opiniile părinților, când au stat trei luni în izolare și au urmărit cum profesorii trebuie să le predea copiilor.”

Image for post
Image for post

„A fost greu și din reacțiile părinților mi-am dat seama că ei înșiși și-au revizuit punctul de vedere asupra profesiei noastre, pentru că ei au început a întreba: cum vă descurcați cu ei?”

Din martie 2020, de la începutul răspândirii noului coronavirus în Republica Moldova și până la sfârșitul anului școlar, în mai, s-a trecut la învățământul la distanță. Din septembrie, fiecare instituție a ales un model potrivit pentru specificul său: față în față, mixt sau la distanță, pentru ca toți să fie în siguranță.

Deși școlile și universitățile au implementat studiile la distanță, pandemia de COVID-19 alterează învățământul pentru o întreagă generație, iar închiderea școlilor afectează și mai serios categoriile defavorizate, potrivit evaluării impactului socio-economic al pandemiei efectuată de PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA și Cancelaria de Stat.

Image for post
Image for post

PNUD va susține regiunea Găgăuziei să se adapteze pentru a asigura continuitatea procesului educațional în situații de criză, pentru a oferi servicii de educație calitative atât în cazul învățării în clasă, cât și în cazul învățării la distanță.

Text: Laura Bohanțova, PNUD Moldova

Foto: Dumitru Șevcic

UNDP Moldova

UNDP in Moldova on Medium: articles, opinions, events

Medium is an open platform where 170 million readers come to find insightful and dynamic thinking. Here, expert and undiscovered voices alike dive into the heart of any topic and bring new ideas to the surface. Learn more

Follow the writers, publications, and topics that matter to you, and you’ll see them on your homepage and in your inbox. Explore

If you have a story to tell, knowledge to share, or a perspective to offer — welcome home. It’s easy and free to post your thinking on any topic. Write on Medium

Get the Medium app

A button that says 'Download on the App Store', and if clicked it will lead you to the iOS App store
A button that says 'Get it on, Google Play', and if clicked it will lead you to the Google Play store