Solidari pentru sănătate și cei vulnerabili, în ciuda distanței

35 asociații de băștinași, partenere ale proiectului PNUD-Elveția „Migrație și dezvoltare locală”, s-au mobilizat și au venit cu asistență în sumă totală de aproximativ 30.000 dolari.

Pandemia a găsit țările nepregătite și oamenii — luați prin surprindere, iar Moldova nu este o excepție. Însă, nici distanța fizică recomandată localnicilor, nici migrația, internă sau externă, nu au stat în calea solidarității sociale. Cele 200 comunități care au creat și dezvoltat Asociații de băștinași au surprins prin viteza de reacție, care a sfidat anxietatea și teama de necunoscut.

Cu mentori dedicați, Slobozia Mare a învățat din mers gestionarea unei urgențe de sănătate publică

La Slobozia Mare, sat cu locuri pitorești din sudul țării, timpul parcă s-a oprit în loc, din martie 2020. Școlile și grădinițele și-au închis ușile, piața nu mai lucra și producătorii nu-și puteau vinde produsele, iar agricultorii nu aveau de unde cumpăra cele necesare pentru a planta.

Câteva săptămâni bune de la înregistrarea pe 7 martie a primului caz de COVID-19 în țară, satul a fost „ocolit” de virus, deși grupuri a câte zeci de persoane reveneau din străinătate.

„Oamenii erau foarte responsabili. Câțiva tineri care se întorceau din Anglia m-au sunat pe Messenger și m-au anunțat că se întorc, m-au întrebat ce trebuie să facă, ce reguli să respecte. Ei deja erau pregătiți de măsurile de auto-izolare — rudele au amenajat casele nelocuite ale bunicilor și altor rude. Imediat ce aflam de întoarcerea slobozenilor, îi telefonam și eu și medicul de familie pentru a monitoriza situația”, relatează primara satului Slobozia Mare, Valentina Carastan.

Însă, pe 25 aprilie, 10 locuitori ai satului, angajați ai unei fabrici de vinificație din regiune, au fost testați pozitiv, în urma unui focar apărut în fabrică. Din acel moment a început marea bătălie pentru a menține situația epidemiologică din localitate sub control.

„Am avut mare noroc de doi băștinași care ne-au susținut în această perioadă. Viorica Chelban stabilită în Marea Britanie, medic neurolog și Iurie Danilenco, medic stomatolog stabilit în orașul Bălți. Fără ei și echipa locală nu știu cum m-aș fi descurcat”, spune Valentina Carastan.

Cu program deplin de muncă și în ultimul trimestru de sarcină, Viorica Chelban nu a ezitat să se implice. La o ședință online inițiată de Asociația de băștinași din localitate, a propus și a susținut localitatea să aplice un plan de acțiuni pentru perioada pandemiei.

„Le-am sugerat că trebuie să discute cu medicii de la centrul de sănătate local pentru a clasifica populația în câteva grupe. Cele mai vizate trebuie să fie persoanele cu boli cronice și persoanele în etate. Anume acestea trebuie să fie monitorizate de medici, la distanță, iar dacă e necesar, un grup de voluntari să le ofere asistența de care au nevoie.”

Viorica știa că e nevoie de echipament de protecție personală și a trimis acasă 10 viziere. În continuare, a ținut mâna pe pulsul situației, până cei 10 consăteni au fost tratați de COVID-19 și s-a ajuns la zero cazuri.

Stomatologul Iurie Danilenco din Bălți a donat 400 de perechi de mănuși, uniforme de protecție, 2 termometre pentru monitorizarea temperaturii la distanță, precum și 20 litri de dezinfectant, șervețele dezinfectante. Toate aceste bunuri au fost livrate când era nevoie critică de ele, atunci când cu greu puteau fi găsite în comerț, fiind la mare căutare.

„Așa cum în sat a fost acest focar, iar până la moment au revenit de peste hotare 179 persoane, toată această asistență a fost vitală mai ales pentru personalul din prima linie. Nu știu cum ne-am fi descurcat fără acest suport”, conchide Valentina Carastan.

La Taraclia se fac „Fapte bune pentru timpuri bune”

În satul Taraclia, raionul Căușeni, primul caz confirmat de COVID-19, în localitate a fost atestat la un lucrător medical. De atunci, numărul cazurilor a crescut și s-a menținut până la 12 persoane.

„Chiar înainte de confirmarea primului caz, populația era foarte prudentă. Cel mai complicat, probabil, le era persoanelor solitare și celor țintuite la pat”, spune primarul localității Vladimir Cucereavîi.

Chiar din primele săptămâni ale pandemiei, mai mulți locuitori ai satului Taraclia au venit cu un îndemn către oamenii din localitate — de a colecta produse pentru persoanele vulnerabile. Astfel, oamenii din sat lăsau produse alimentare într-o boxă special amenajată la magazinul din centrul satului.

„Imaginile cu boxa cu donații au fost plasate pe pagina de Facebook a Asociației de băștinași. Astfel, la câteva zile de la lansarea acestei campanii, mai mulți băștinași stabiliți în alte localități din țară sau peste hotare și-au manifestat dorința de a contribui și au rugat să fie creat un cont bancar, ceea ce noi am și făcut”, spune Tatiana Chipăruș, președinta Asociației de băștinași din Taraclia.

La doar două săptămâni de la lansarea campaniei „Fapte bune pentru timpuri bune” 10 persoane au donat peste 1300 USD. Cu acești bani au fost procurate produse alimentare pentru 190 de săteni aflați în dificultate.

„Sunt atât de recunoscător pentru toate produsele aduse. Eu am o pensie foarte mică și nu prea îmi ajunge nici de medicamente. Dar cel mai important pentru mine este că cineva îmi calcă pragul și are grijă, mai ales, în perioada aceasta de izolare”, spune Ion Zalișciuc, locuitor al satului Taraclia.

La Edineț, solidaritatea băștinașilor salvează vieți

Trei tineri băștinași din Edineț, Ruslan Reșetnic, Ștefan Cojocaru și Daniel Roller, au creat un grup de inițiativă. Pe 5 aprilie ei au lansat un apel către oamenii de afaceri și către toți băștinașii de pretutindeni, îndemnându-i să contribuie la susţinerea eforturilor de a gestiona criza COVID-19.

Iată mesajul campaniei de colectare de fonduri: „Republica Moldova, ca și alte țări ale lumii, trece printr-o perioadă dificilă, de aceea, în perioada următoare, sistemul nostru sanitar va fi supus unor presiuni enorme. Credem că această criza cauzată de noul coronavirus va crea un val de solidaritate în Republica Moldova. Vă îndemnăm să donați. Banii vor fi folosiți pentru dotări de echipamente, materiale de igienă și protecție, programe de eficientizare a luptei împotriva acestui virus”.

Pe 23 aprilie, deja au fost livrate, spitalului raional primele echipamente în valoare de 986 euro, și anume 100 combinezoane de protecție și 500 bonete.

Grupul de inițiativă discuta săptămânal cu administrația Spitalului ca să stabilească necesitățile instituției și lucrurile de procurat. Unele din echipamentele medicale necesare au fost umidificatoare pentru terapia cu oxigen, costul acestora fiind de aproximativ 25 mii lei.

„Ajutorul oferit a ajuns tocmai în cele mai stringente momente pentru noi. Pe lângă alte bunuri, un lucru indispensabil pe care l-au procurat au fost cele 10 aparate cu umidificator pentru terapia cu oxigen. Aceasta ne permite să administrăm oxigen pacienților cu insuficiență respiratorie. În condițiile în care avem câte 40–50 cazuri confirmate zilnic, aceste aparate sunt tocmai suficiente pentru a putea gestiona situația fără a pierde timpul atât de prețios pentru fiecare pacient cu manifestarea agresivă a bolii”, spune Aliona Rusanovschi, vicedirectoare și anesteziolog-reanimatolog la Spitalul raional Edineț.

La două luni de la lansarea campaniei de crowdfunding, cu ajutorul a 90 donatori, s-a colectat 3197 USD din suma-țintă de 5436 USD.

„Pentru noi este o mare onoare, dar și responsabilitate. Dialogul direct cu administrația spitalului ne ajută să procurăm exact ce este nevoie, dar și să înțelegem impactul inițiativei pe care am avut-o. Mulțumim fiecărui donator care a contribuit pentru ca medicii din Edineț să fie mai protejați, iar pacienții mai în siguranță”, spune Ștefan Cojocaru.

Acestea sunt doar trei cazuri în care băștinașii s-au mobilizat și au reacționat la provocarea cu care s-au confruntat localitățile în primele două luni de pandemie. Însă, pe lângă aceasta, alte 32 localități partenere ale proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, realizat de PNUD cu suportul Elveției, au reușit să se mobilizeze în lupta cu noul coronavirus.

Primele Asociații de băștinași au fost create în Republica Moldova în anul 2016 de PNUD, cu sprijinul Elveției. Acum, în țară activează peste 200 de Asociații de băștinași, care își propun implicarea băștinașilor în dezvoltarea locală.

Text: Tatiana Solonari, PNUD Moldova