„O bună cooperare între actorii din justiție poate duce la facilitarea și îmbunătățirea accesului la justiție pentru persoanele din grupuri vulnerabile”

Judecătorul Sergiu Caraman, un membru activ în cadrul Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție (PDAJ) Criuleni, este astăzi președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Despre reușite și cum activitatea în cadrul PDAJ a contribuit la această performanță, vom afla chiar de la el.

Domnule Caraman, ați fost un membru activ al PDAJ Criuleni de la lansarea acestor platforme în anul 2020. Cum v-a influențat sau ajutat activitatea din cadrul PDAJ pentru o mai bună înțelegere a justițiabililor?

Într-adevăr, am devenit membru al Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție (PDAJ) Criuleni încă de la lansarea acesteia în anul 2020. M-am implicat activ, deoarece consider și insist pe faptul că numai prin implicare putem face schimbarea și putem mișca lucrurile în direcția corectă. În cadrul Platformei am interacționat cu oamenii și actorii din domeniul justiției (avocați, procurori, poliție, notari, autorități publice locale, parajuriști etc.) și astfel am putut înțelege care sunt problemele cu care se confruntă și ceilalți funcționari, care oferă servicii publice cetățenilor.

Instanțele de judecată sunt, de fapt, ultima etapă în soluționarea unei probleme cu care se confruntă o persoană din grupuri social-vulnerabile. Dar, până ajunge în instanța de judecată, ea are de parcurs o cale destul de anevoioasă și interacționează cu ceilalți actori din domeniul justiției. Și aici este foarte importantă comunicarea și interacțiunea între toți actorii, pentru a înțelege mai bine care sunt problemele persoanelor vulnerabile și cum să identifice soluțiile corecte pentru rezolvarea problemelor lor. De aceea, în cadrul PDAJ s-a pus accent foarte mare pe comunicare și pe felul în care abordăm persoanele, mai ales pe cele din grupuri social-vulnerabile, care trebuie tratate fără formalism și cu o atitudine mai pro-activă, pentru ca să le fie asigurat efectiv accesul la justiție.

Fiind membru al PDAJ ați interacționat cu oamenii și actorii din domeniul justiției (avocați, procurori, poliție, notari, APL, parajuriști etc.). Cum poate fi facilitat și îmbunătățit accesul la justiție, inclusiv al persoanelor din grupurile vulnerabile? Cum poate fi îmbunătățită cooperarea cu alți profesioniști din justiție?

Dacă toți actorii din domeniul justiției se vor implica activ în promovarea drepturilor omului, vor oferi consultanță profesionistă încă de la etapa incipientă și vor identifica o soluție optimă la problema creată, atunci cu certitudine că persoana nu doar că va beneficia, dar și va percepe că i-a fost respectat dreptul de acces la justiție. Pe lângă implicarea directă a profesioniștilor în consultarea persoanei, elaborarea unor broșuri în care să fie explicați, într-un limbaj simplu, pașii de urmat pentru a accesa servicii juridice, ar fi binevenită și educarea juridică a persoanelor, în special a celor din grupuri social-vulnerabile. Asta ar ajuta la o mai bună înțelegere a mecanismului de obținere a asistenței juridice garantate de stat de către persoanele cu venituri modeste, care nu pot să achite serviciile unui avocat plătit. Totodată, cred că o cooperare și comunicare eficientă între actorii din domeniul justiției, axată pe problema accesului la justiție al persoanelor vulnerabile, încă de la etapa incipientă, ar putea duce la facilitarea și îmbunătățirea accesului la justiție pentru aceste persoane.

Referitor la optimizarea conlucrării cu alți profesioniști din domeniile justiției, asistenței sociale, asistenței medicale, psihologi, autorități locale etc., cred, dar și practica a demonstrat, că existența unor asemenea Platforme regionale, precum Platforma de Dialog pentru Accesul la Justiție Criuleni, sunt o soluție foarte bună.

Cum a fost trecerea de la a face justiție la nivel local/regional la cea de a da tonul reformei justiției la nivel național?

Cunoaștem cu toții despre blocajul din justiție. Am preluat mandatul exact în acea perioadă când trebuia deblocată situația din sistem, așa că nu prea am avut timp pentru a face această trecere de la înfăptuirea justiției din postura de judecător, la în a da tonul reformei justiției din postura de membru al CSM.

Un lucru este cert: timp pentru acomodări nu prea avem și o facem pe parcurs, fiind antrenați deplin în ceea ce privește reforma justiției și asigurarea accesului la o justiție de calitate, îmbunătățirea serviciilor juridice prestate cetățenilor, în mod special a celor garantate de stat, care sunt în beneficiul persoanelor din grupuri vulnerabile.

De asemenea, urmează să fie optimizată harta instanțelor judecătorești, astfel încât să fie create condiții mai bune în instanțe și asigurat accesul în clădiri al persoanelor cu dizabilități, să fie puse la dispoziție informațiile de bază etc.

Reforma justiției este doar o parte din toate condiționalitățile pe care trebuie să le îndeplinească Republica Moldova în calitatea sa de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Și mai multe trebuie de făcut la capitolele asigurarea accesului la justiție, respectarea drepturilor omului, integrarea persoanelor din grupuri vulnerabile în societate.

Prin ce se deosebește munca dvs. anterioară de cea pe care o faceți acum?

Din postura de judecător am înfăptuit justiție în cauze concrete. Din postura de membru al CSM urmează să contribui, alături de colegii mei, la fortificarea sistemului de justiție, astfel încât fiecare persoană, fie el cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care ajunge în fața unei instanțe de judecată din țara noastră să beneficieze de o justiție de calitate și echitabilă.

Mai mult decât atât, punem accent pe asigurarea accesului la justiție al persoanelor din grupurile vulnerabile, aici mă refer, în primul rând, la accesul în instanțele de judecată, dar și accesul la informațiile primare. Și aici e nevoie, așa cum am menționat mai sus, de conlucrare între toți actorii din justiție, asistență socială, sistem medical, poliție, autorități locale, pentru a oferi un răspuns prompt la nevoile persoanelor, în special al celor din grupuri social-vulnerabile.

Ce vă place mai mult: să fiți judecător în raionul Criuleni sau președinte interimar al CSM?

Funcția de judecător este una pe cât de onorabilă, pe atât de responsabilă. În toți acești aproximativ 11 ani de înfăptuire a justiției, mi-am făcut meseria cu dedicație și abnegație. Sunt sigur că astfel activează o bună parte dintre judecătorii din Republica Moldova.

Însă, datorită unor cazuri izolate și regretabile, care nu prin număr, dar prin amploarea lor au șocat opinia publică la nivel național și internațional, la fel și dubiile referitoare la promovările unor persoane din sistemul justiției, nesancționarea unor fapte comise de către judecători, au dus la degradarea imaginii justiției în ultima perioadă. Din considerentele respective, mi-am asumat responsabilitatea și am acceptat să devin delegatul corpului judecătoresc, implicat direct în reforma justiției.

Mai nou, colegii membri ai CSM mi-au încredințat, prin votul lor, și exercitarea funcției de președinte interimar al CSM. Pot să vă asigur că, așa cum m-am dedicat înfăptuirii justiției în raioanele Florești și Criuleni, la fel o voi face și din postura de președinte interimar al CSM. Până la urmă, nu contează funcția pe care o ocupi. Este important să fii alături de cetățean atunci când acesta are nevoie și să-l ghidezi ce și cum să facă, pentru a-și soluționa problema. Uneori, este destul de dificil pentru o persoană să înțeleagă unde anume să se adreseze după ajutor. De aceea, responsabilii din diferite domenii trebuie să aibă o comunicare strânsă și să acorde prompt sprijinul de care persoana are nevoie.

În ce măsură activitatea în cadrul PDAJ Criuleni v-a ajutat la conturarea viziunii de viitor privind sistemul de justiție din Republica Moldova?

Activitatea în cadrul PDAJ și interacțiunea cu ceilalți profesioniști, membri ai Platformei, m-au ajutat să înțeleg și să constat că un impediment în accesul persoanelor la justiție îl reprezintă nu doar procedurile mult prea sofisticate, dar și lipsa cunoștințelor și a culturii juridice a cetățenilor. Prin urmare, am înțeles că pentru a reuși să asigurăm accesul la justiție al cetățenilor, trebuie simplificate procedurile judiciare, facilitat accesul la servicii de asistență juridică și, desigur, trebuie asigurate instruiri, ghiduri, broșuri informative, astfel încât accesul și soluționarea unei probleme în fața instanței de judecată să nu mai reprezinte un impediment sau un lux, care nu poate fi accesat de către cetățean.

Cum credeți, ce trebuie să întreprindă autoritățile/responsabilii din justiție pentru a asigura accesul la o justiție de calitate tuturor cetățenilor?

Pentru a asigura o justiție de calitate, în primul rând, este nevoie de judecători de calitate, adică profesioniști, integri, imparțiali și independenți. Totodată, este nevoie și de personal calificat, care asistă judecătorii la înfăptuirea justiției. Anume personalul auxiliar este cel care interacționează cel mai mult cu persoanele venite în instanța de judecată. La fel, pentru a asigura accesul tuturor oamenilor în judecătorii, este nevoie de adaptat clădirile la necesitățile persoanelor din grupuri vulnerabile, cum ar fi rampele de acces, blocurile sanitare pentru persoanelor cu dizabilități, marcajele pentru persoanele slab-văzătoare sau informațiile în diferite formate, pentru diferite grupuri de persoane. Un exemplu în acest sens este Judecătoria Ungheni. După acest model trebuie construite instanțe în toate raioanele țării, pentru ca justițiabilul să se bucure de o justiție de calitate.

Pe lângă judecători profesioniști și condiții bune, primordială rămâne a fi prima interacțiune a persoanelor din grupuri vulnerabile cu alți actori sau factori de decizie. Este important să fie îndrumați corect și să li se ofere sprijinul necesar până le este soluționată problema. Dar, pentru ca acest lucru să devină o normă în fiecare localitate, este nevoie de a instrui și de a pregăti toți acești actori.

Aici, menționez încă o dată beneficiile creării Platformelor de Dialog pentru Accesul la Justiție în patru raioane: Soroca, Criuleni, Cimișlia și Comrat. Pe lângă faptul că învață să coopereze între ei, membrii din cadrul acestor platforme fac schimb de experiențe și bune practici, se consultă pe anumite cazuri și astfel oferă răspunsuri prompte și profesioniste, orientate pe nevoile oamenilor.

Vă mulțumim.

În 2020, cu sprijinul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, finanțat de Suedia și implementat de PNUD, au fost create Platforme de Dialog pentru Accesul la Justiție în raioanele Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat. Membrii platformelor — judecători, procurori, avocați, parajuriști, polițiști, mediatori, medici, reprezentanți ai consiliilor raionale, primăriilor, societății civile — identifică barierele în asigurarea accesului la justiție și examinează soluții de eliminare a acestora.