Ce înseamnă un grad Celsius de fapt?
Am discutat cu multă lume despre climă și întâlnesc frecvent acest argument greșit al celor care neagă problema climatică.
“Planeta s-a încălzit doar un grad” spun ei, ca și cum ar fi o nimica toată. Pentru că nu înțeleg ce înseamnă un grad când vine vorba de întreaga climă. Noi toți am ascultat știrile despre vreme atât de des și am urmărit temperatura la noi în oraș atât de mult, încât suntem obișnuiți să gândim la această scară mică, locală, la care dacă e cu un grad mai mult sau mai puțin, nu e nicio diferență. De la 5 grade în sus diferență, ok, mai vorbim. Atunci poate e nevoie să mă îmbrac mai gros sau mai subțire. Dacă planeta s-a încălzit un grad, presupunerea novicelui într-ale climei este că la el în oraș, în fiecare zi din an, va fi cu un grad mai mult decât era pe vremuri. Nici nu-i așa rău. Vara ceva mai cald, deci mai multe zile de plajă, iarna ceva mai cald, deci mai puține cheltuieli cu încălzirea, și tot așa.
Însă realitatea despre o încălzire de un grad e cu totul alta. În atmosfera planetei s-a adunat atât surplus de căldură încât ar fi în stare să încălzească toată suprafața ei în același timp cu un grad mai mult decât mai demult, însă ea nu se manifestă astfel, ci această energie se acumulează în anumite locuri generând tot felul de fenomene neplăcute. Primul exemplu e cel al valurilor de căldură ce pot depăși cu multe grade temperatura tipică într-un anumit loc într-o anumită zi, nicidecum doar cu acel un grad la care te așteptai. De exemplu, Banak, un oraș din nordul Norvegiei, a înregistrat pe 7 iulie 2021 34 de grade Celsius, cu 17 grade mai mult decat maxima obișnuită în acea perioadă a anului.
Aceste valuri de căldură pot provoaca secete și incendii și distruge culturi agricole. De exemplu, mai jos, un grafic al celor mai mari focuri din California după suprafața de pădure arsă. Este evident că incendiile sunt tot mai mari și mai dese în ultimii ani, cei de când planeta a trecut de un grad încălzire. Cum numerele sună puțin abstract, am făcut o comparație cu județele României. Cel mai mare foc din California în 2020 a ars o suprafață de pădure mai mare decât a județului Dâmbovița, iar cel din 2021 decât a județului Sălaj.
Un alt efect pe care îl are o încălzire de un grad este că evaporă mai multă apă din ocean, crescând cu 7% umiditatea medie a aerului. Aceasta înseamnă că atunci când plouă sau ninge, cantitatea de precipitații va fi mai mare, așa cum s-a întâmplat în Germania în vara lui 2021, când pagubele se estimează că ar fi fost de 30 de miliarde de euro.
Germania, desigur, e o țară dezvoltată, deci pagubele au fost în principal materiale. Însă nu peste tot e la fel de ușor. Adesea viața oamenilor este afectată serios de fenomenele naturale, tot mai multe din cauza încălzirii globale. În Sudanul de Sud a plouat mai mult decât trebuia din iulie pâna în noiembrie 2021, și toate râurile mari, printre care și Nilul, au ieșit din matcă. Peste un milion de oameni au fost afectați, iar ONU a estimat că peste 400 000 au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. În multe cazuri, asta a însemnat să-și ia cu ei ce au mai putut salva și să plece pe jos prin apă.
Dar să revenim din Sudan mai aproape de noi și la o altă chestiune importantă. În Grecia, iarna trecută nu a fost suficient de rece și de umedă, iar măslinii nu au înflorit cum ar fi trebuit. Primăvara temperatura a atins 38 de grade reducând și mai mult florile ce aveau să dea fruct. Iar vara a adus un val de căldură și incendii, așa că măslinii s-au uscat și mai tare. În final, în regiunea Kalamata, celebră pentru măslinele ei, producția a fost doar la 50% față de alți ani. Acesta este un exemplu minor, dar arată cum, chiar și la un grad Celsius, clima ne afectează hrana. Iar pentru cine refuză să vadă în aceste mici povești ce reprezintă ele cu adevărat, adaug că studiile confirmă. Randamentul principalelor plante cultivate pe Pământ este în scădere.
Apa este afectată și ea. 1.9 miliarde de oameni depind de rezerve de apă din ghețari aflați în munți înalți, iar acești ghețari se topesc în ritm tot mai accelerat. Și dacă tot suntem la capitolul topire, să menționez că Antarctica pierde 252 de kilometri cubi (sau de miliarde de tone, pentru cine preferă) de gheață pe an, un subiect la care vom reveni într-o postare despre Tipping Points, adică praguri care dacă ar fi depășite ar cauza o schimbare rapidă înspre și mai rău a situației, pentru că în Antarctica avem un astfel de tipping point, ghețarul Thwaites.
Alături de dilatarea apei din ocean din cauza încălzirii și de topirea calotei de gheață din Groenlanda, topirea Antarcticii contribuie la cei 3.4mm de creștere anuală a nivelului apei pe glob. Creșterea de 20cm din 1900 și până astăzi poate nu pare mare, însă ritmul e tot mai accelerat.
Nu e de mirare că Veneția, de exemplu, este inundată în fiecare an, fiind frecvent un astfel de fenomen în perioada Octombrie-Ianuarie. Dar ce ar trebui să ne mire e că in 2021 Veneția a fost inundată și în August.
Și cu aceasta ajungem la o altă consecință a încălzirii globale. Fenomenele meteo nu doar că devin mai frecvente și mai agresive, dar încep să aibă loc în locuri și în perioade ale anului în care nu sunt deloc obișnuite și unde locuitorii și infrastructura nu sunt pregătite pentru ele.
Tornada din Kentucky din 10 Decembrie 2021 nu doar că a intrat in topul recordurilor stând pe sol 3 ore, timp în care a călătorit peste 350km, provocând mari distrugeri pe toată această distanță, dar a avut loc noaptea, ceea ce este neobișnuit, într-o lună în care nu au loc de obicei tornade și într-un stat în care tornadele sunt foarte rare.
Chiar luna trecută peste Istanbul au căzut 85cm de zăpadă, paralizând un oraș obișnuit cu doar 2cm de ninsoare în ianuarie (trebuie neapărat să revin cu explicația de ce încălzirea globală produce valuri de frig, că e obositor și fals acest contraargument). Iar în Oman, unde nu plouă mai mult de 30cm pe an, pe 17 iulie 2021, în orașul Sur au fost 20cm de precipitații în doar 48 de ore. Pentru noi nu pare mult, dar într-un stat din deșert care nu are canalizarea necesară, a fost o inundație semnificativă.
În caz că nu s-a observat, toate exemplele pe care le-am dat sunt din ultimul an. Faptul că nu mai înțelegem ce se petrece, că le vedem la știri și credem că sunt lucruri normale, întâmplate aleatoriu, este îngrijorător. Meteorologii le prezintă ca simple fapte, dar, din motive neînțelese de mine, nu explică legătura dintre ele și încălzirea globală, adică stilul nostru de viață.
Toate aceste lucruri se întâmplă la “doar un grad Celsius”. Eu zic că e timpul să studiem ce ne așteaptă la 2 sau la 3, să conștientizăm pericolul, și să acționăm pentru a-l evita.
