Ce pot face eu?
Lista măsurilor pe care fiecare dintre noi le poate lua pentru a-și reduce amprenta de carbon
Primul pas e să înțelegem gravitatea situației. Dacă nu crezi că situația este gravă, recomand lecturarea celorlalte articole de pe blog.
Al doilea pas este să începem să facem lucruri pentru a o rezolva. Această pagină este una pe care o voi edita constant, pentru că și eu abia acum pornesc pe acest drum. Pe măsură ce descopăr lucruri pe care fiecare dintre noi le poate face, am să le adaug mai jos. Deocamdată, încep cu cele pe care le-am descoperit până acum, cu mențiunea că aici mă voi rezuma doar la reducerea amprentei de carbon, nu și la alte probleme de mediu, cum ar fi poluarea, plasticul, protejarea biosferei, etc. Pentru aceste subiecte voi avea o altă pagină cu trimiteri spre surse care se pricep mai bine decât mine.
Dar înainte de a citi lista, nu uita că nu este vorba despre a merge până la extrem, ci despre a face mici progrese. Azi un pic, mâine ceva mai mult, și tot așa. Fiecare mic gest contează. Cu fiecare alegere pe care o facem, reducem puțin de tot emisiile de carbon, și oferim omenirii câteva clipe în plus să găsească și să implementeze soluții. Deci, ce putem face?
- Să consumăm mai puțină carne. Am explicat în articolul acesta care este problema cu carnea. Să reducem consumul de carne este ceva ce poate face fiecare dintre noi, imediat, fără a fi necesare noi descoperiri tehnologice sau mari investiții. Este, cred eu, lucrul cu cel mai mare și rapid impact pe care îl putem face.
- Să nu aruncăm mâncare. Mâncarea aruncată putrezește și emană gaze de seră. E ușor să fim puțin atenți, să cumpărăm doar cât vom mânca și să nu lăsăm alimentele să expire. Un lucru foarte bun care se poate face cu resturile alimentare inevitabile este să le utilizăm sub formă de compost. Despre compost merită vorbit mai mult, dar deocamdată las doar un link despre cum se face.
- Să mergem cu transportul în comun, cu bicicleta, sau pe jos. Autoturismul este, evident, unul dintre modurile în care punem carbon în atmosferă. Dar este și unul asupra căruia avem control direct. De fiecare dată când lăsăm mașina parcată și alegem autobuzul sau bicicleta, reducem emisiile.
- Să renunțăm la zboruri. Sau, cel puțin, să zburăm cât mai rar. Unul dintre cele mai delicate subiecte când vine vorba despre climă.
Astăzi, dorința tinerilor de a vedea lumea este mai mare decât de a avea o carieră de succes sau o familie*. Este prima oară în istorie când se întâmplă asta. Dar, din păcate, se întâmplă exact când (ar trebui să) înțelegem cât de dăunator poate fi să zburăm. De exemplu, un zbor dus întors București-Londra are o amprentă de carbon de 0.76 tone pe pasager (calculată aici). Spre comparație, amprenta de carbon medie a unui cetățean de pe continentul african pe un an întreg este 0.99 tone. Cum țările sărace sunt și primele care suferă din cauza schimbărilor climatice (un subiect pe care îl voi trata în mai multe articole), nu este drept ca noi să zburăm în citybreak o dată la 3 luni în timp ce ei suferă consecințele emisiilor noastre. Vacanțe mai rare, destinații mai apropiate, călătorit cu trenul, sau chiar și cu mașina, dacă are toate locurile ocupate, sunt opțiuni pe care le avem pentru a reduce amprenta de carbon cauzată de zbor.
5. Să nu ținem cald în casă în mod inutil iarna. Să evităm folosirea aerului condiționat vara. Printre lucrurile pe care le putem face iarna se numără o izolare termică mai bună a locuinței, purtarea unui pulover în casă și setarea temperaturii un grad sau două mai jos, folosirea unui termostat pentru a încălzi casa doar în orele de peste zi când suntem acasă (când dormim suntem sub plapumă, deci poate fi cu 2–3 grade mai puțin), și oprirea încălzirii în spațiile pe care le folosim rar. Vara, putem lăsa aer rece să intre în casă dimineața, sau ține draperiile trase. De asemenea, instalarea de rulouri exterioare, jaluzele sau obloane ajută cu menținerea spațiului răcoros.
6. Să cumpărăm mai puține lucruri. Să păstrăm pentru mai mult timp lucrurile pe care le avem deja. Toate procesele industriale au amprentă de carbon. Toate livrările au amprenta de carbon. Toate reciclările au amprentă de carbon. Hainele, mai ales, sunt o problemă. Voi scrie un articol special despre ele, dar, până atunci, recomand această pagină. Când cumperi electrocasnice, caută să fie cât mai sus pe scara eficienței energetice.
Înainte să trecem mai departe, vreau să fac un comentariu important. Toate bunurile au o amprentă de carbon și la producție. Personal, consider că atâta vreme cât produsul vechi este încă funcțional, este mai bine să-l păstrezi. Desigur, când cumpărăm nou, vom căuta să cumpărăm o variantă mai ecologică, dar nu sunt convins că nu facem emisii mai multe dacă îl cumpărăm prematur.
7. Să nu facem risipă de curent. Să schimbăm toate becurile cu becuri Led. Să nu lăsăm lumina aprinsă când plecăm din cameră. Să scoatem electronicele din priză când plecăm în vacanță (sau chiar și când nu le folosim). Să spălăm rufe pe programul de apă rece, cu mașina cât mai plină, și să le uscăm la aer. Să nu lăsăm telefonul la încărcat când e la 100% (deci să nu-l punem la încărcat când ne culcăm). Să nu lăsăm televizorul pornit când nu ne uităm la el. Etc. Tot aici menționez, până mă documentez suficient de bine încât să fie un punct separat, alegerea unui furnizor de energie electrică ce produce un procent cât mai mare din energie din surse regenerabile.
8. Să nu investim în criptomonede. Dacă tot suntem la economia de curent, încă un subiect greu. Criptomonedele sunt foarte la modă, însă e un fenomen care nu ar fi trebuit să se întâmple acum, când omenirea are nevoie să-și reducă amprenta de carbon. O singură tranzacție cu bitcoin consumă 2265 kilowați oră, tot atâta energie cât consumă în medie o casă din România în 3 ani și jumătate. Dacă sună șocant, vă las pe voi să verificați calculele.
9. Să alegem instituțiile financiare cu care lucrăm. Când ne ținem banii în bancă sau în fonduri de pensii sau investiții, aceste instituții finanțează diverse companii. Dacă ne informăm bine și aflăm că insitituția cu care lucrăm folosește banii noștri pentru a finanța companii din domeniul combustibililor fosili (cărbuni, petrol, gaze), putem muta acei bani într-o instituție care nu face acest lucru. Pentru România nu am găsit încă informații, dar pentru cei care locuiesc în alte țări, recomand https://bank.green/ pentru a evalua banca în care vă țineți economiile.
10. Să votăm partide și candidați care vor să facă ceva legat de climă. Am scris până acum mai ales despre ce putem face noi individual pentru că asta este tema articolului, însă unele schimbări pot avea loc doar cu implicarea factorului politic. Asta înseamnă că este nevoie să alegem în legislativ și administrație oameni care înțeleg problema climatică, iar apoi să punem constant presiune pe ei să facă lucrurile necesare.
11. Să susținem afacerile care fac ceva legat de mediu. În ziua de azi, toate companiile sunt pe internet. Este ușor să aruncăm o privire pe site-ul lor și să vedem ce fac legat de mediu. Folosesc materiale naturale? Se focusează pe produse puține și de calitate în detrimentul consumerismului? Au ambalaje reciclabile? Folosesc energie verde în producție și birouri? Caută la rândul lor să lucreze cu furnizori atenți la mediu? Susțin inițiative de mediu? Fie că vorbim de marile corporații sau de micile afaceri de la noi din oraș, e nevoie să ne informăm doar o dată pentru ca apoi să ținem minte care dintre ele sunt de preferat și care nu.
12. Să fim la curent cu inovațiile tehnologice și să investim în ele. Panouri solare, pompe de căldură, automobile electrice. Și posibil și alte tehnologii, dacă nu acum, cu siguranță pe viitor. Caută posibilitățile să faci o astfel de schimbare în gospodăria ta. Dar și aici simt să adaug o recomandare personală. Mașina electrică e mai bună decât motorul pe combustie, dar dacă poți renunța la mașină cu totul, este și mai bine.
13. Să ștergem fișierele vechi de pe cloud. Și tot despre tehnologie: stocarea fișierelor în sisteme de tip cloud consumă curent și are amprentă de carbon. Este destul de mică în comparație cu alte activități, însă adesea este total inutilă. E bine să facem curățenie pe cloud din când în când și să ștergem (sau să salvăm local) fișierele care nu au nevoie să fie acolo.
14. Să îi educăm pe cei din jur. Ideea nu este să fim un grup mic care face eforturi enorme, ci cât mai mulți care fac eforturi firești. Unul din cele mai bune lucruri pe care le poți face este să explici realitatea climatică familiei și prietenilor. Un punct bun de plecare este pagina de Linktree Urgența Climatică.
15. Să participăm la acțiuni de voluntariat. Plantarea de copaci este o formă bună de a ajuta la absorbția gazelor de seră. Putem urmări acțiunile de acest tip, și de îngrijire și refacere a biosferei în general, din apropierea localității noastre, și participa de câte ori avem ocazia. Pe lângă fapta bună, devenim mai conștienți că există și natură, și că viața noastră din mediul urban nu ar fi posibilă fără ea.
16. Să mergem la psiholog. Asta e o opinie personală, dar dacă am fi mai împăcați cu viața noastră și mai rezilienți emoțional, nu am mai căuta în permanență să compensăm facând cumpărături compulsiv și să ne ridicăm egourile cu poze din noi și noi locuri. Am putea planifica achiziții și călătorii mai rare, dar mai cu sens, așa încât să fim împliniți, dar în același timp să avem grijă și de mediul înconjurător.
În final, un gând. De fapt nu este vorba de grijă de mediu, ci de grijă de noi, și de copiii noștri. Viața umană este posibilă doar dacă natura ne oferă un habitat locuibil și dacă speciile de care depindem trăiesc. Lucrurile de mai sus nu le facem ca să avem grijă de ursuleți panda și palmieri, ci ca să ne asigurăm că peste câteva decenii planeta va mai fi un loc prielnic vieții umane.
