De ce ignorăm problema climatică?

Radu Ungureanu
Urgența Climatică
4 min readJan 23, 2022
Photo by Vladyslav Dukhin from Pexels

Până anul trecut, temperatura maximă înregistrată vreodată in Canada era de 45 de grade Celsius. Acest record a fost bătut pe 27 iunie 2021 in Lytton, un sat de 250 de locuitori aflat pe valea unui râu între munți, la câteva ore de mers cu mașina de Vancouver. Apoi bătut din nou pe 28 iunie, și din nou pe 29 iunie, când temperatura a atins 49.6 grade Celsius. Vechiul record era depășit 3 zile la rând cu aproape 5 grade. Pe 30 iunie pădurea uscată din jur s-a aprins, iar focul a înghițit și localitatea, distrugând-o aproape în întregime.

Acesta a fost evenimentul care m-a determinat să studiez serios problema climatică. După câteva săptămâni de săpat pe internet după lucrări științifice, citit si analizat tot ce am gasit pe subiect, am ajuns la niște concluzii care m-au răscolit. Sunt de profesie inginer, înțeleg bine grafice, iar lucrările științifice au adesea abstractul si concluziile scrise într-un limbaj uman, deci eram sigur ca am tras concluziile corecte. De altfel, adesea oamenii de știință le spun și personal, fără să ocolească adevărul.

Am să prezint în postări viitoare, cu informații științifice și argumente puternice, toate acele aspecte care mi-au atras în mod special atenția. Deocamdată fac doar un scurt rezumat. Există un consens cvasitotal al oamenilor de știință asupra următoarelor aspecte:

  • Planeta este în proces de încălzire tot mai accelerată
  • Acest proces este determinat de activitatea umană, în special arderea de resurse fosile
  • Dacă umanitatea nu iși schimbă urgent și masiv modul de operare, consecințele, nu doar pentru mediu, ci și pentru umanitate, vor fi catastrofale, poate chiar apocaliptice

Confruntat cu această nouă realitate, neînțeleasă de mine până atunci, am avut, probabil inconștient, de făcut o alegere. Accept noul adevăr și aleg să îmi trăiesc viața mai departe aliniat cu el sau îl ignor și îmi văd de lucruri ca până acum? Pentru mine, alegerea a fost evidentă și instantanee. Modul cum trăisem până atunci, aliniat cu cultura civilizației actuale, era un factor ce contribuia la distrugerea vieții pe pământ așa cum o știm și care trebuia schimbat. Imediat am făcut schimbările cele mai simple: am renunțat la a mai folosi mașina în oraș, optând zi de zi pentru bicicletă, am renunțat la carne, și în vacanță am ales să merg cu trenul și nu cu avionul. Unele lucruri sunt greu de schimbat (să mergi cu bicicleta pe ploaie nu e chiar distractiv), însă pentru mine era clar că stilul de viață de până atunci nu mai putea continua.

Pe lângă micile schimbări din viața mea (urmate între timp și de altele), am mai făcut un lucru ce mi se părea perfect firesc, am informat oamenii din jur despre articolele științifice citite și despre cât de mare este pericolul climatic față de ceea ce ne imaginăm noi. Sunt înconjurat în principal de oameni cu studii superioare și cariere reușite, și totuși cei mai mulți dintre ei au ridicat din umeri, nu m-au crezut, nu i-a interesat, sau, dacă m-au crezut și i-a interesat, oricum au continuat să-și vadă de lucruri exact ca până atunci.

Astfel am ajuns să-mi dau seama care e problema reală cu clima. Nu e dacă o înțelegem (oamenii de știință au deja modele foarte bune), nu e nici dacă avem soluții (nu prea avem, dar totuși unele lucruri se pot face), ci este lipsa de reacție a societății. Desigur, putem arăta cu degetul liderii politici și corporațiile, dar să nu uităm că și ei răspund maselor de oameni. Atât democrațiile cât și dictatorii (deși ei în mai mică măsură) caută să-și țină populațiile mulțumite și liniștite, și nu vor face cele necesare în privința climei până când nu vin semnale puternice din societate. Iar corporațiile se îmbogațesc răspunzând cerinței oamenilor pentru produse și servicii, deci se vor schimba doar atunci când aceste cerințe vor fi altele.

Părerea mea este că vorba se poate duce și din om în om, iar informațiile corecte pe subiect la fel. Cu cât sunt mai mulți oameni mai conștienți de realitate, și mai dispuși să o accepte, să facă schimbări în viața lor, și să informeze la rândul lor pe cei din jur, cu atât mai mari șansele să reușim să facem totuși ceva legat de urgența climatică.

Din această perspectivă am început acest blog. Pentru a fi ușor de urmărit, îmi propun să public câte un articol scurt în fiecare duminică. Voi încerca să rămân în primul rând o sursă obiectivă de informații pentru a-i ajuta pe citititori să înțeleagă realitatea situației, și, folosind gândire critică și argumente științifice, să combat câteva din paradigmele greșite legate de climă. Sper ca munca mea să fie cu folos și toți cei care găsesc valoare în informațiile ce vor fi prezentate aici să ajute prin distribuirea lor când și unde consideră de cuviință.

--

--