Scara înțelegerii problemei climatice. La ce nivel te afli tu?
Cele 5 revelații despre climă pe care fiecare dintre noi le are pe drumul de la indiferență la acțiune.
1. Avem o problemă cu clima
Viața e grea. Între serviciu, familie, treburile casei, griji de tot felul, și distracțiile necesare ca să ne menținem pe linia de plutire, cine mai are timp și energie să fie atent la subtilitățile naturii? Și eu am trăit aproape 40 de ani cu impresia că totul e ok. Credeam că vremea e capricioasă. Auzisem vag de ceva încălzire, dar gândeam ca va fi un pericol peste câteva sute de ani, iar până atunci vom avea soluțiile pregătite. Nu dădeam mai multă atenție.
În general, omul realizează că e o problemă cu clima abia când se confruntă personal cu fenomene meteo deosebite, și chiar și atunci e firesc să creadă că e o întâmplare. Temperaturile urcă de la an la an, însă noi ne obișnuim cu ele și comparăm cu anul precedent, față de care creșterea e mică, deci nici asta nu ne mișcă.
N-am găsit încă soluția să-i fac pe oameni să înțeleagă că avem o problemă cu clima. E o revelație ce are loc singură, la un moment dat.
2. Încălzirea este cauzată de gazele de seră emise de omenire
Am văzut destule în viața noastră încât să știm să nu mai credem nimic. Politicieni corupți. Presă condusă de interesele patronului. Diplome de studii superioare primite pe șpagă și plagiat. Impostori și incompetenți în orice profesie. Oameni din jurul nostru care au cele mai trăsnite idei. Un internet plin de toate teoriile si conspirațiile. De ce am crede ceva sau pe cineva?
Înțelegerea unei teorii științifice necesită un nivel de educație pe care multă lume nu-l are, și nici n-are motive să-l aibă. La ce ar ajuta pe un om de rând să vadă asta?
Oamenii de știință studiază aceste fenomene până în cele mai mici detalii și își pot demonstra teoriile, însă, daca noi nu avem cunoștințele necesare pentru a înțelege, n-ar ajuta la nimic. Așa că o să încerc cu ceva mai ușor de înțeles.
Gazele de seră acționează ca o plapumă, păstrând mai multă din căldura de la Soare pe Pământ. Asta e tot ce trebuie înțeles.
Dar de ce l-am crede pe cel care ne spune asta? Nici aici n-am găsit soluția încă. Probabil contează cât de des ne întâlnim cu acest adevăr, din ce surse, și cât de căpoși suntem. Nu putem, decât cu perseverență, răbdare, și empatie, să așteptăm ca omul din fața noastră să ajungă singur să-l accepte, înainte de a face pasul spre înțelegerea lucrurilor mai grave.
3. Problema climatică ne privește personal
Am auzit la televizor că se încălzește. Am acceptat și că are legătură cu activitatea umană. Reciclăm și ne gândim să luăm pe viitor o mașină electrică. Ne facem și noi partea și totul va fi bine. Suntem de bună credință, trăim frumos, și ne bucurăm de viață. Și cu asta, atenția noastră pentru climă s-a încheiat.
Dar ar mai fi ceva. Și nici asta nu am descoperit deocamdată cum se poate insufla oamenilor. Să avem curiozitatea să cercetăm mai mult decât nivelul superficial de prezentare a problemei întâlnit în realitatea cotidiană.
Un punct minim de plecare ar fi să vedem proiecțiile IPCC.
De aici apar întrebările. Pe care scenariu ne aflăm? Cât de grav va fi la 2 grade? Dar la 3? Cum stăm cu implementarea măsurilor?
Răspunsurile sunt îngrijorătoare. Ne aflăm pe scenariul SSP5, care duce la peste 4 grade încălzire secolul acesta, și 2 grade înainte de 2050. Iar dacă micile tranziții spre mașini electrice și energie eoliană și solară ne fac să credem că am pornit pe drumul bun, în realitate asta este mult prea puțin și prea încet față de ce trebuie făcut.
Dacă vrem să limităm încălzirea la 2 grade, emisiile trebuie să scadă cu 27% până în 2030 și cu 52% până în 2040. Și ce istoric de scăzut emisiile are omenirea?
Privind în jur, e evident că nu are loc transformarea necesară ca să reducem la jumătate emisiile în 18 ani, și că vom trece de 2 grade Celsius. Las ca temă de casă două lecturi interesante. Un articol deosebit de bine documentat ce detaliază de ce culturile agricole nu sunt pregătite pentru criza climatică. Și unul despre cum neadaptarea la riscurile climatice va duce omenirea la o descreștere economica începând cu 2030. Pare alarmist, dar e dintr-o sursă cât se poate de serioasă și are o explicație simplă. Anual, costurile cu dezastrele naturale și întreruperile cauzate de ele vor depăși creșterea economică, deci la finalul anului vom fi mai săraci decât la începutul lui.
Neadresată corespunzător, clima va duce curând la o creștere a prețurilor alimentelor și la descreștere economică, ce se va resimți, desigur, în șomaj, sărăcie, și alte lucruri ce nu ne plac. Nu putem să ignorăm clima pe motiv că ne preocupă mai mult viața noastră de zi cu zi. Grija pentru climă este, de fapt, principalul factor pentru bunăstarea noastră în anii ce vor veni. Să ne preocupe activ clima înseamnă să ne preocupe calitatea vieții noastre și a copiilor noștri. A doua fără prima e o minciună.
4. Problema climatică este, fără exagerare, o problemă existențială
Am ajuns astfel în călătoria personală în sfârșit să ne pese cu adevărat de climă. Începem să facem share articolelor despre încălzirea globală. Căutăm chiar o plantare de copaci la care să-i ducem pe copii. Înțelegem că valurile de căldură, secetele, și inundațiile vor fi tot mai dese și vrem să le evităm. Ne imaginăm că lucrurile vor deveni tot mai rele până când omenirea va reacționa și le va opri, și ne dorim să contribuim la oprirea lor cât mai rapidă, pentru a evita dezastre prea mari. Dar dacă lucrurile stau și mai rău de atât?
Întrebarea la care vă propun să vă gândiți este “care e temperatura maximă la care oamenii mai pot trăi?“ Dacă vorbim de un singur individ, ajută să cunoaștem conceptul de wet-bulb temperature, o evaluare a temperaturii în combinație cu umiditatea din aer, care indică stresul termic la care este supus corpul nostru.
Corpul uman are 37 de grade în interior și 35 de grade la nivelul pielii. El face față temperaturilor mai mari datorită transpirației, care, prin evaporare, răcorește corpul. Dacă umiditatea este 100%, când temperatura crește peste 35 de grade, omul nu mai poate transpira (aerul saturat cu vapori de apă nu mai permite evaporarea transpirației), deci nu se mai poate răcori, ceea ce, după o expunere de câteva ore, duce la deces. Această combinație de temperatură cu umiditate se numește wet-bulb temperature pentru că se măsoară cu un termometru ținut sub un material ud. Există și un tabel pentru a o afla din temperatura uzuală și umiditate. Alți factori, precum umbra sau vântul, influențează valorile, dar, în general, putem considera acest tabel.
Mai mult, un studiu recent arată că și valori mai mici, începând cu 31 de grade temperatură wet-bulb pot fi fatale. Cam tot ce e cu negru în tabel reprezintă condiții în care omul nu supraviețuiește mai mult de câteva ore. Asta explică de ce valul de căldură din India și Pakistan, ce va trece în luna mai de 50 de grade, este îngrijorător.
Estimările variază, dar putem vorbi chiar de trei miliarde de oameni expuși în mod regulat unor astfel de temperaturi în 50 de ani de acum. Desigur, oamenii pot migra din acele locuri, însă ar face față omenirea unui miliard de emigranți?
Dar dacă vorbim de întreaga umanitate? Ea la ce temperatură rezistă? De exemplu, la 5 grade Celsius încălzire, o parte din nori ar putea dispărea, ceea ce ar conduce la o încălzire suficient de mare încât să ne imaginăm că întreaga planetă devine de nelocuit. Iar noi, în scenariul actual, ne îndreptăm spre 5 grade în mai puțin de o sută de ani.
Nu e o nebunie că suntem, întreaga umanitate, în același timp în pericol existențial la doar o viață de om distanță și, în marea noastră majoritate, deloc preocupați de subiect?
5. Doar cu noi poate începe evitarea dezastrului
În sfârșit am ajuns să conștientizăm cu adevărat pericolul climatic. Urmărim situația cu mult mai mare interes. Cunoaștem după nume oameni de știință specializați în climă și activiști de mediu. Vedem ce publică pe YouTube sau pe Twitter. Și începe să ne deranjeze că omenirea doarme. Înțelegem că dacă nu ne salvăm singuri, nu ne va salva nimeni.
Acesta e punctul în care ai devenit, în felul tău, un activist de mediu. E foarte bine, pentru că avem nevoie de 8 miliarde de activiști de mediu.
Dacă ți-a plăcut articolul, te-ar putea interesa și:
Urgența Climatică este un blog independent cu scopul de a crește nivelul de conștientizare de către români a problemei climatice. Încerc să scriu clar și succint, dar în același timp cât mai cuprinzător și, mai ales, bine documentat. Poți pune umărul la acest efort arătând articolele mele și altora. Mulțumesc.
