Drumul catre Bitcoin — partea I
Politici monetare si monopolul violentei legitime in era digitala.
--
Bitcoin atrage foarte multa atentie. Prin faptul ca e un subiect complex, pe multe nivele de intelegere vine cu foarte multa subiectivitate si teama.
Pentru a intelege impactul sau in viitorul apropriat trebuie expuse multe concepte, atat de necesare dar atat de putin intalnite in educatia formala a populatiei de astazi.
Personal, intelegerea mea a inceput prin a citi despre proprietatile banilor. Ceva simplu si plicticos la prima vedere care insa m-a impins catre intrebari noi, dand la o parte un voal fin care dezvaluie modul de operare al economiei globala astazi.
Asadar, cu introducerea aceasta vreau sa incep si acum.
La modul cel mai general, exista 3 roluri principale ale banilor:
1) Unitate de masura — putem compara eficient produse si servicii, putem compara usor pretul unei cafele in doua locuri, intre 6 lei si 8 lei.
2) Metoda de schimb — usor de schimbat, toata lumea ii accepta pentru ca au o putere de cumparare relativ stabila si reprezinta valoare perceputa la nivel larg.
3) Mijloc de a pastra valoarea in timp — ideea ca vor mai avea valoare in viitor, peste 10, 20 sau 100 de ani. Aici viitor fiind termen relativ.
Strans legate de aceste roluri sunt proprietatile banilor:
- Portabilitate — exemplu intre extreme, lingourile de aur sunt greu de transportat, un card bancar e foarte portabil. Bancnotele, monede mici sau orice alta forma digitala de plata sunt la fel destul de portabile.
- Divizibilitate — motivul pt care avem bancnote si monede, pentru a putea facilita tranzactii de orice marime. Cardul bancar iarasi ofera usurinta, motiv pentru care a devenit atat de popular in ultimele decenii.
- Uniformitate — o bancnota de 100 de lei e egala in valoare cu oricare alta bancnota de 100 de lei.
- Acceptabilitate — legile unui stat impun o anume moneda ca mijloc de plata, mentinand de altfel un monopol de moneda nationala.
Dar in afara celor de mai sus, o proprietate a banilor mai putin discutata e cea de stoc limitat.
In cazul general, limitarea stocului, creeaza perceptia si realitatea de valoare. In cazul extrem al artelor, o pictura in original valoreaza mai mult decat toate copiile la un loc.
In cazul metalelor pretioase, e nevoie de energie si efort pt fiecare gram, asa ca acestea sunt pretuite ca atare, in functie de stocul deja disponibil versus productia anuala a diferitelor metale.
In cazul banilor de astazi insa, ramane doar perceptia ca banii sunt valorosi. Pentru ca majoritatea banilor de astazi sunt digitali, realitatea s-a pierdut undeva in momentul in care monedele nationale nu au mai fost 100% garantate in aur. Astazi, cea mai utilizata moneda la nivel global, dolarul american, este evaluata nu prin aur sau alte metale pretioase, ci prin increderea totala si garantia data de guvernul american.
Pana sa intelegem mai multe despre Bitcoin, avem nevoie de o vedere interdisciplinara de ansamblu plecand de la istoria banilor, psihologie, economie, ajungand la cunostiinte de baza in software si hardware.
Bitcoin, e prima moneda criptografica ce nu poate fii deturnata sau inchisa si care e emisa sub conditii stricte in regim deflationar. Ea are la baza o alta filozofie economica fata de cea mainstream, foarte putin predata in facultati. Ea se bazeaza pe scoala de gandire austriaca, cativa din economistii cunoscuti ai acestei scoli de gandire sunt F. A. Hayek, Ludwig von Mises sau Carl Menger.
In jurul anilor 1930, un conflict ideologic in randul economistilor s-a produs intre F. A. Hayek si John Maynard Keynes din care a iesit castigator Keynes. Acesta in scurt timp, a influentat cu succes cadrul politicilor economice din statele occidentale, model care a ramas pana astazi popular.
Printre ideile care au influentat profund economia globala de astazi e credinta in a spori viteza si cantitatea consumului banesc, indiferent de efecte secundare. Cu cat sunt cheltuiti mai multi bani, cu atat economia poate creste mai mult si totul se va regla de la sine. Pe de alta parte, Keynes recomanda ca in momentul in care pietele sufera o recesiune, economia trebuie stimulata prin politici monetare ca scaderea puternica a costului banilor printr-o dobanda cat mai mica sau ample programe guvernamentale prin care guvernul se angajeaza in a finanta si mentine consumul.
Bitcoin a patruns pe scena globala pe fondul faptului ca banii de astazi nu mai sunt buni la ceea ce ar fi trebuit sa fie buni:
Sa isi pastreze valoarea si de ce nu sa si-o imbunatateasca in timp, sau sa nu fie monopolizati de state (pentru ca nu mai exista o piata libera a monedelor), printre altele.
Economisirea banilor e descurajata prin insasi politica monetara de inflatie (2%, tinta majoritatii statelor), si asta duce la economii care cresc pe fond de consum si viteza sporita a circulatiei banesti. Aceleasi economii care sunt neputincioase si extrem de fragile in fata situatiilor de tip lebada neagra — situatii cu sanse foarte mici de a se produce dar cu impact foarte mare.
O situatie exact ca cea descrisa este cea de astazi, epidemia coronavirus.
In 2008, criza financiara a fost declansata de iresponsabilitatea din piata imobiliara. Inainte de 2008 a fost volatilitatea pietelor asiatice, urmate de o recesiune in domeniul tech si atentatul din 11 septembrie 2001. Istoria e pigmentata cu destul de astfel de evenimente.
Filozofia din spatele Bitcoin propune o alternativa la captivitatea banilor cu care traim astazi, in care pretul banilor e planificat central de o mana de oameni alesi si filtrati pe criterii opace. Chiar si daca acesti oameni ar fi extrem de transparent alesi, ramane un lucru absurd pentru ca ei nu pot detine informatia completa, pietele insele detin informatia completa. Asadar, un grup de oameni adica un subgrup al pietelor, nu poate lua decizii optime de-a lungul timpului.
Astfel, daca de exemplu politica monetara este codificata si transferata din mana unor oameni intr-un algoritm care nu poate fi atins sau modificat decat daca toata lumea e de acord cu el, banii devin mijlocul perfect de a disemina informatia intr-o societate complexa.
Preturile reprezinta informatie.
Iar daca preturile sunt influentate de politici monetare, informatia nu mai are valoare si duce la decizii gresite → situatia in care suntem azi. In randuri mari, aceasta e perspectiva din punct de vedere economic.
Un concept fundamental din domeniul software care probabil va deveni mai cunoscut in urmatorii ani este acesta:
Criptografia asimetrică a datelor
Encriptia asimetrica poate fi exemplificata prin urmatorul scenariu:
Ca individ, vreau sa imi protejez datele. In cazul Bitcoin, datele reprezinta valoare baneasca. Prin software si protocoale de encriptie open source (fara nevoie de licenta sau plata), imi pot asigura o encriptie foarte puternica.
Ca sa pot fii atacat (in sensul cibernetic), e nevoie de un efort astronomic. Ca sa ma apar, imi trebuie un laptop, un app si cunostiinte tehnice.
Scenariul rezulta in faptul ca e mult mai usor sa ma apar decat sa fiu atacat, ceva de neintalnit in civilizatie. Astfel, violenta, chiar si doar in sens cibernetic, este puternic descurajata si fiecare persoana privata se poate apara cu resurse limitate. Se poate apara de oricine, inclusiv de alte state.
Lucrul asta creeaza scenariul de tranzitie in care cetatenii unei tari nu mai au nevoie de protectie in sensul asta din partea unui stat centralizat ce detine un alt monopol strans legat de cel al monedei — un monopol pe uzul legitim al fortei. Cetatenii asadar devin clienti — putere de negociere mai mare in cazul taxarii individuale si alte beneficii, iar tarile devin jurisdictii — forme legale care concureaza pt cei mai buni clienti prin oferte.
O inversare de roluri.
Uitandu-ne din istorie in actualitate, cazul de mai sus a fost rezervat in special persoanelor cu o avere considerabila. Acum, acea conditie s-a transformat din avere in cunostiinte tehnice.
Pe curand.
