Cu Inima Deschisa

Omul intră în această lume cu inima deschisă, dar din cauza presiunii constante exercitate de propria personalitate, care este de fapt produsul societății în care se dezvoltă omul, inima se închide și rolul acesteia devine doar acela de a pompa sânge, după cum ne spune știința acestei lumi.

Omului nu i se spune nimic despre câmpul electromagnetic al inimii care este de aproape 5000 de ori mai puternic decat cel al creierului. Și asta reprezintă doar începutul cercetării în acest domeniu, adevărul fiind mult mai impresionant.

Un om cu inima deschisă este o adevărată forță a naturii, nu pentru că ar putea muta munții din loc, nici nu ar avea vreodată de ce să facă acest lucru, ci pentru capacitatea de a înțelege și transcende emoțiile, de a transmuta energiile și de a elibera celelalte ființe de sub prigoana minții.

Un om cu inima deschisă și-a regăsit adevărata natură și se scaldă în ea indiferent de circumstanțele externe. Asta nu înseamnă că pentru o inima deschisă nu mai există rău pe aceasta lume. Există, poate chiar mai mult decât înainte, dar acum există însă și claritate, și capacitatea de a vedea dincolo de forme, de a vedea adevărata natură a tuturor fiintelor și motivele reale din spatele acțiunilor.

Un om cu inima deschisa și-a îmblânzit mintea și nu mai este sclavul propriului intelect, nu mai este măcinat de gânduri inutile, de griji, de frici. Gândurile se nasc doar atunci când este nevoie de ele cu adevărat și sunt în slujba inimi, în slujba creativității, originalitații.

În momentul de față nu există o claritate a minții în această lume. Mintea este acoperită de un voal, de cele mai multe ori dens, de gânduri, frici, griji, nevoi și dorințe. Claritatea este doar închipuită. În rarele momente în care mintea omului se eliberează apare imediat o posibilitate de distragere a atenției. Și când atenția este împrăștiată în exterior omul ratează ocazia de a își cunoaște adevărata natură, de a își deschide inima.

Intoarcerea atenției către sine este de fapt metoda prin care inima se deschide. Doar acordându-și atenție un om poate înflori, se poate transforma. Omul de azi este atât de departe de esența realității încât poate înțelege prin a își acorda atenție să plece la cumpărături pentru propria persoana. Dar nu, nu asta înseamnă a își acorda atenție înseamnă a avea puterea necesară de a nu se angaja în vreo activitate, puterea de a sta linistit cu ochii închiși și a observa propriile gânduri. Doar așa va putea să își transceandă mintea și să își deschidă inima.

Dacă ne uităm la lumea din jurul nostru cu atenție și obiectivitate putem observa cu ușurință agitația din ce în ce mai pronunțată a omului. Omul este pierdut în a face, chiar și atunci când stă întins în pat, omul nu poate ieși din a face. Face ceva pe telefon sau face ceva în gând, dar face, nu știe să stea, nu stie să fie om cu adevărat, este doar o minte agitată, încețoșată, confuză, nu o inimă deschisă.

De aici și conflictele de tot felul, de la cele mai mici și nesemnificative cum ar fi cele din trafic, până la conflictele armate între națiuni. De la inimile închise pleacă toate abuzurile și nedreptățile din lume. Omul cu inima închisă trăiește de fapt într-un iad

construit de o minte neîmblânzită, sălbatică. Omul cu inima închisă este posedat de propria minte.

Și din păcate este doar începutul, pentru ca gradul de agitație al omului crește pe zi ce trece, omul refuză să-și deschidă inima, refuză să stea cu el de teama de a nu pierde ceva. Doamne ferește, cum să piardă omul ceva, omul nostru vrea să acumuleze cât mai multe bagaje, indiferent de ce ar fi în acele bagaje, pentru că în lumea noastra omul se mândrește cu posesiile lui, de fapt, nu doar că se mândrește, în lumea asta omul se identifică cu ceea ce posedă. Astfel, omul este de fapt posedat de posesiile lui.

Agitația unui om posedat poate deveni atât de intensă încât poate arde un sistem nervos. La fel cum un calculator învechit se înfierbântă atunci cand sarcinile îi depășesc puterea de execuție. Nu este de mirare ca in 2019 Romania era pe locul 3 in Europa in ceea ce priveste bolile psihice (măcar suntem și noi în top la ceva). Cel mai probabil în ziua de azi ne mândrim cu primul loc.

Însă nu este vorba doar de România, se estimeaza ca in viitor jumatate din populatia lumii va suferi de cel putin o tulburare a sanatatii mintale in timpul vietii.

În lipsa unei inimi deschise nebunia devine normalitate.

Cand omul își deschide inima atunci agitația dispare, atunci mintea se liniștește și începe să primească instrucțiuni de la inimă. Atunci ia naștere o armonie între organele corpului prin care omul își recunoaște adevărata natură, o armonie care de fapt merge dincolo de corp, dincolo de aceasta lume pierdută în nebunie, pierdută în densitatea formei.