Cum Sa Fii Om

Probabil te gândești că este un text metaforic despre cum poți fi un om mai bun, mai atent la ceilalți oameni din jur și la nevoile lor, dar nu, nu este vorba despre asta.

Este la propriu vorba despre ce înseamnă sa fii om, despre cum să fii o ființă pe care o numim om.

Actualii oamenii au construit o lume în care omul pur și simplu nu știe cum să fie om. O lume pe dos care îi impune noului om apărut în acest spațiu să se dezvolte în totală contradicție cu instinctele lui naturale.

Când se naște omul știe instinctiv cum să respire, cum să doarmă și cum să mănânce. După ce se dezvolta în lumea întoarsă pe dos omul ajunge să respire superficial fără să mai asigure necesarul de oxigen pentru ca toate organele corpului să funcționeze la întregul potențial, omul ajunge să își îngroape instinctele naturale prin care știa ce să mănânce și acum are nevoie de ajutor specializat pentru a avea o dietă sănătoasă, omul acum nu mai știe să doarmă și are nevoie de pastile pentru a închide linistit ochii.

Aproape toate sistemele din aceasta lume îl îndepărtează pe om de instinctele naturale care îl învățau cum sa fie un om adevărat și în schimb îi creează instincte artificiale care îl transformă într-o fiară sălbatică aflată într-o continuă luptă pentru supraviețuire.

Începând cu școala care de fapt pedepsește originalitatea, autenticitatea, și în schimb laudă exprimarea exclusiv prin repetitie, prin memorare.

Apoi urmează cariera prin care omul își câștigă existența ca și cum faptul că este deja pe planeta asta nu presupune că are dreptul de a fi aici.

Nu este nimic în neregulă cu o cariera frumoasă, însă atunci când acest lucru presupune ignorarea centrării în ființă, cariera devine călăul a tot ceea ce înseamnă viața cu adevărat. De cele mai multe ori cariera este doar rezultatul nevoii de resurse, nu rezultatul normal al urmarii unei pasiuni arzătoare. Mai ales într-o țară precum România în care majoritatea resurselor au fost confiscate de oamenii aflați departe departe la periferia ființei.

Acolo, la periferia ființei, omul este plin de frici, de frustrari, de griji, de nevoi pe care încearcă din răsputeri să le imprime într-o forma sau alta noilor oameni veniți în această lume, perpetuând astfel sistemele care țin lumea întoarsă pe dos.

La polul opus se afla omul centrat în ființă, omul calm, plin de compasiune, cu o intuiție ridicată, omul pregatit întotdeauna să ofere spațiul necesar pentru dezvoltarea celorlalți, nu neapărat prin cuvinte, nici măcar prin fapte cum se așteaptă într-o lume întoarsă pe dos, ci prin propria energie pe care o pune fără tăgadă la dispoziție. O energie curată, purificatoare, înalțătoare, o energie la care omul ajunge după ce construiește axa inima — creier, axa care este de fapt o legatura coerentă între organele corpului în urma căreia mintea ajunge în slujba inimii. Poți citi mai multe despre această legătură în cartea Precum Înăuntru Așa Și În Afară pe Google Play Books sau descărcată în format pdf cu o donație la alegere.

Omul aflat la periferia ființei, omul prins în densitatea materiei are o minte haotică, perversă, o minte plina de ganduri care mai de care mai egoiste. Ganduri aflate exclusiv în slujba egoului, gânduri prin care se încearcă de fapt supraviețuirea sau expansiunea acelui ego,

Depărtarea omului de adevărata intuiție i-a provocat acestuia suferință extremă. Tocmai din această cauză noile generații au ajuns să refuze încet încet integrarea forțată într-o lume întoarsă pe dos. Omul nou s-a distanțat încet dar sigur de tot ceea ce vechea lume considera ca fiind resursă importantă. Omului nou nu îi mai pasă de actualul sistem educațional sau de promisiunile unei cariere împlinitoare și este gata în orice moment să părăsească școala sau locul de muncă dacă simte că i se îngrădește universul, dacă nu i se oferă spațiul necesar pentru a explora întregul potențial pe care viața îl oferă. Omului nou nu-i mai pasă de proprietăți, omul nou nu se mai investește în corupție, conflict, consum sau relații bazate pe satisfacerea nevoilor induse de instinctele artificial construite. Omul nou nu se mai investește în vechiul sistem.

În scurt timp cele mai importante resurse vor deveni sănătatea fizică, sănătatea mintală, accesarea adevăratei intuiții și reconectarea la planetă. Acestea vor fi prioritățile de acum înainte, priorități care vor duce la construcția noii lumi.

Sună bine, nu?

Doar pentru cei care nu știu cum să fie oameni nu sună bine. Doar pentru cei încă rătăcesc în vechea poveste nu sună bine. Doar pentru cei care încă sunt sclavii unei minți măcinate de frici, griji și nevoi nu sună bine. Toate resursele acumulate de ei nu vor mai avea vreo importanță în viitorul apropiat, în noua lume.

Toți oameni pierduți în vechea paradigmă vor fi de acum nevoiți să învețe să fie oameni.

Toți oamenii vechi vor fi nevoiți să învețe să respire fiind atenți la fiecare inspirație și expirație. Toți oamenii rătăciți vor fi nevoiți să învețe cum să mănânce acordând atenție maximă fiecărei îmbucături. Toți oamenii pierduți la periferia ființei vor fi nevoiți să învețe să abandoneze total de fiecare dată când închid ochii încercând să adoarmă.

Există însă și o veste bună pentru omul cel vechi. El va primi întotdeauna ajutor și susținere necondiționată de la omul cel nou, indiferent cât va dura transformarea.

Cand omul vechi va învăța în sfârșit să fie om atunci nu vor mai exista oameni vechi și oameni noi, atunci vor exista doar oameni.